Tribunalul București a respins ordonanța președințială depusă de Ilie Drăgan pentru suspendarea alegerilor din cadrul Federației Române de Fotbal (FRF), decizie publicată recent în motivarea oficială. Instanța a stabilit că nu există motive suficiente pentru a întrerupe procesul electoral programat pentru data de 18 martie, iar argumentul central al reclamantului legat de încălcarea limitelor de mandate ale lui Răzvan Burleanu nu a fost considerat temeinic.
Tribunalul a precizat că există o ”divergență de interpretare” privind cele trei mandate ale actualului președinte al FRF, iar această neclaritate nu putea justifica luarea unei măsuri de suspendare în regim de urgență. Astfel, alegerile au avut loc conform calendarului stabilit, iar Răzvan Burleanu a obținut un al patrulea mandat consecutiv, câștigând cu 258 de voturi, în timp ce Ilie Drăgan a primit doar cinci sufragii.
Motivarea judecătorilor evidențiază faptul că principalul argument al lui Ilie Drăgăn a fost faptul că admiterea candidaturii lui Burleanu ar încalcă Statutul FRF, care stipulează că “Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandato.” Tribunalul a reținut că Burleanu a fost ales pentru prima dată în martie 2014 și, potrivit declarațiilor de apel transmise de către acesta Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, în timpul primului său mandat a fost adoptat un nou Statut, care introduce această limitare.
Tribunalul a notat, de asemenea, că Burleanu a fost reales în aprilie 2018 și în aprilie 2022 și că, prin urmare, problema interpretării relevă o divergență de opinie cu privire la aplicabilitatea în timp a noilor norme statutare. În motivare se subliniază că modificările aduse Statutului în 2014 se aplică în mod controversat, unii specialiști considerând că acestea nu ar trebui să se aplice retroactiv, iar alții argumentând contrariul.
Tribunalul nu a trecut însă la analiza legalității candidaturii lui Burleanu, ci doar a motivelor pentru o măsură provizorie. Instanța a concluzionat că argumentul în privința celui de-al patrulea mandat nu reprezenta o încălcare clară a Statutului FRF, ci mai degrabă o interpretare juridică disputată. Astfel, măsura de suspendare nu era justificată, deoarece argumentul privind mandatul al patrulea nu încălca explicit prevederile statutare.
Referitor la urgentă, instanța a subliniat că ordonanța președințială are natura unei măsuri provizorii, care nu are rolul de a Judeca fondul litigiului. ”Reclamantul nu a dovedit existența unei situații cu caracter excepțional, atât de grabnice încât dreptul său ar fi amenințat a se pierde definitiv până la soluționarea litigiului de către Tribunalul arbitral”, se arată în motivare. Tribunalul a respins astfel solicitarea lui Drăgăn și a considerat că nu au fost demonstrați factori care să justifice intervenția rapidă.
De asemenea, judecătorii au considerat că prejudiciile invocate de către Ilie Drăgăn sunt ipotetice și eventuale. În opinia lor, posibilitatea ca Burleanu să fie ales și, ulterior, să se constate nelegalitatea candidaturii sale nu constituia un prejudiciu imediat sau concret, ci doar o eventualitate ipotetică, greu de considerat ca fiind suficientă pentru suspendarea alegerilor.
Ilie Drăgăn continuă însă procesul în instanțele civile, urmând să aibă primul termen pe 21 aprilie. În această fază, el contestă legalitatea candidaturii și susține că măsura de suspendare este necesară pentru a evita posibile nereguli ulterioare în funcționarea fructelor federației.
Evenimentul a atras atenția asupra disputei statutare din cadrul FRF, în contextul unei lupte pentru controlul instituției și a rolurilor de conducere. Deși alegerile din 2023 nu au fost suspendate, procesul judiciar continuă, iar deciziile viitoare ar putea influența într-un mod semnificativ perspectivele din fotbalul românesc. La termenul programat pentru 21 aprilie, se așteaptă o decizie finală în cazul procesului civil, ce poate avea implicații directe asupra legitimității mandatului lui Răzvan Burleanu.
Sursa: Golazo.ro
