Președintele Donald Trump a emis recent un ordin executiv care a stârnit reacții din partea opoziției democrate și a organizațiilor pentru drepturile alegătorilor. Acest document, care instruiește Serviciul Postal (USPS) să stabilească cine are sau nu dreptul de a primi vot prin corespondență, a fost contestat în instanță de mai multe grupări, fiind considerat o încercare de a impose restricții noi asupra votului prin corespondență și de a prelua controlul asupra proceselor electorale, în detrimentul statelor.
Contestațiile în justiție și acuzațiile aduse
Trei acțiuni legale distincte au fost depuse împotriva ordinului semnat marți. Lideri democrați ai Congresului, precum și organizații de advocacy pentru drepturile alegătorilor, contestă inițiativa, acuzând că aceasta încalcă Constituția și legi federale. Demersurile susțin că ordinea imposă obstacole suplimentare pentru votul pe cale poștală, o metodă utilizată în special în condițiile pandemiei pentru a evita aglomerația din secțiile de vot.
Potrivit unor surse juridice, evaluările arată că ordinul limitează drastic accesul alegătorilor de a vota prin corespondență, dispunând ca statele să transmită listele cu votanți cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri. Această prevedere exclude persoanele care se mută sau devin cetățeni naturalizați în acest interval, ceea ce ar putea duce la exclusivismul unor votanți eligibili.
Un alt aspect criticat este utilizarea bazelor de date interne ale agențiilor federale pentru a crea o listă „de cetățeni”, destinată apoi să fie partajată cu statele. Organizațiile contestatoare consideră că această măsură încalcă Legea confidențialității, fiind și o potențială amenințare adusă drepturilor la viață privată ale cetățenilor.
Riscuri pentru integritatea procesului electoral
Elefanții declarați în documentație legale spun că aceste măsuri riscă să submineze încrederea în sistemul electoral american. „Provisiunile ordinului sunt complicate și confuze,” notează plângerea depusă în Washington. „Ce este clar este faptul că restricționează semnificativ posibilitatea alegătorilor de a vota prin corespondență, afectând autoritatea tradițională a statelor în organizarea alegerilor.”
De asemenea, adversarii acuzați că inițiativa federală de a controla distribuitorul poștal ar putea duce la discriminare, fiind lăsată decizia finală asupra eligibilității votanților în seama USPS, ceea ce reprezintă o atribuție constitutionala a statelor. Versiunea oficială a executivului spune că aceste măsuri sunt menite să asigure securitatea alegerilor, dar criticii susțin că, de fapt, riscă să disenfranchiseze electoratul legal.
Pe lângă preocupările legale, critica majoră vizează și aspectele legate de confidențialitate. Se afirmă că una dintre intențiile ordinului este crearea unei baze de date centrale despre cetățeni, în condițiile în care legislația federală privind protecția datelor interzice clar colectarea și utilizarea de informații sensibile în mod abuziv.
„În fapt, ordinul urmărește să interpună un regim federal de verificare a alegătorilor, adăugând o bază de date pe care o poate folosi pentru a verifica eligibilitatea, ceea ce riscă să duca la excluderea unor votanți legitim și la compromiterea procesului democratic,” explică unul dintre avocații implicați în procese.
Avertismentele vin pe fondul eșecului legislativului de a adopta schimbări importante în legislația privind votul, alegerile din SUA fiind deja marcate de tensiuni și incertitudini. În timp ce Casa Albă susține că măsurile asigură integritatea alegerilor, opozanții spun că acestea majorează riscul de pierdere a încrederii publice și de restricționare a dreptului de vot.
Pentru moment, litigii înalte vor decide dacă aceste măsuri intră în vigoare sau dacă vor fi anulate, dar procesul judiciar în instanțele federale continuă. Data limită pentru depunerea listelor de alegători și alte prevederi ale ordinului sunt, de asemenea, investigate în cadrul demersurilor legale depuse în ultimele zile.
