Un număr semnificativ de antreprenori din România, în special din zona microîntreprinderilor și a afacerilor de familie, se confruntă cu decizii fiscale prin care autoritatea fiscală a stabilit obligații retroactive de TVA pentru perioade de până la șase ani. Situația apare, în principal, după ce… (vezi mai jos). Efectul acestor decizii este, de cele mai multe ori, devastator pentru firmele mici, care nu au resursele financiare necesare pentru a face față unor astfel de plăți. Multe afaceri riscă falimentul.
Cauzele principale ale problemelor
Problema majoră este interpretarea diferită a legislației fiscale de către ANAF, în raport cu modul în care au procedat contribuabilii. Această discrepanță se referă, de multe ori, la încadrarea unor servicii sau produse în categoria celor cu TVA redusă sau scutită. În unele cazuri, ANAF contestă documentele justificative prezentate de firme, considerând că nu sunt suficiente pentru a dovedi corectitudinea aplicării TVA. În plus, din cauza fluctuațiilor legislative, prevederile fiscale au fost modificate de-a lungul timpului, aducând confuzie și greutăți suplimentare pentru antreprenori.
Un alt factor important este lipsa de consultanță fiscală specializată, de care beneficiază, de obicei, companiile mari. Multe microîntreprinderi nu își permit să angajeze consultanți fiscali cu experiență, care să le ofere asistență în interpretarea corectă a legislației. Astfel, riscul de a face greșeli și de a fi penalizate de ANAF este mult mai mare. În plus, resursele ANAF nu sunt suficiente pentru a oferi îndrumare și consultanță personalizată unui număr atât de mare de contribuabili.
Impactul asupra afacerilor mici
Consecințele deciziilor de impunere retroactivă sunt extrem de grave pentru firmele afectate. Pe lângă plata sumelor datorate, cu penalități și dobânzi, antreprenorii se confruntă cu o presiune financiară uriașă și cu stresul aferent. Multe afaceri sunt nevoite să renunțe la angajați, să reducă investițiile sau să închidă definitiv porțile. În multe situații, antreprenorii sunt nevoiți să vândă activele firmei pentru a plăti datoriile către stat.
Un alt impact negativ este deteriorarea climatului de afaceri. Incertitudinea generată de riscul impunerii retroactive descurajează investițiile și dezvoltarea economică. Antreprenorii devin reticenți în a mai risca, preferând să evite investițiile majore și să se limiteze la activități cu risc minim. Această situație are consecințe negative asupra întregii economii.
Reacțiile și soluțiile posibile
Asociațiile de profil și unii experți fiscali au făcut apel la autorități să găsească soluții pentru a atenua efectele negative ale impunerii retroactive. Sunt propuse măsuri de sprijin pentru firmele afectate, precum eșalonarea plății datoriilor, acordarea de facilități fiscale sau simplificarea legislației fiscale. De asemenea, se solicită o mai mare claritate și predictibilitate în aplicarea legislației.
O propunere importantă este limitarea perioadei pentru care se pot face verificări fiscale. În prezent, ANAF poate verifica activitatea unei firme pe o perioadă de până la cinci ani. Reducerea acestei perioade ar oferi mai multă siguranță antreprenorilor. Totodată, se cere o îmbunătățire a capacității ANAF de a oferi consultanță fiscală contribuabililor și de a combate abuzurile.
Ministerul Finanțelor a anunțat că analizează situația și că va lua măsuri pentru a sprijini antreprenorii. Detaliile acestor măsuri urmează să fie comunicate în perioada următoare.
