Doi cetățeni ucraineni au fost trimiși în judecată în București, acuzați de tentativă la acte de diversiune și complicitate, după ce au încercat să incendieze o filială a companiei de curierat Nova Post. Incidentul, care a avut loc anul trecut, a fost dejucat de Serviciul Român de Informații (SRI).
Operațiune sub acoperire
Potrivit probelor adunate, suspecții, cu vârstele de 23 și 24 de ani, au intrat pe teritoriul României cu scopul de a plasa două colete ce conțineau dispozitive incendiare improvizate. Acestea au fost depuse la sediul companiei internaționale de curierat. Specialiștii SRI au identificat în colete elemente specifice dispozitivelor explozive sau incendiare, fabricate manual, dar într-o manieră elaborată și atent executată. Dispozitivele puteau fi detonate de la distanță.
Ancheta a relevat un risc real de distrugere prin incendiu la locația Nova Post, care se află la parterul unui bloc rezidențial cu șapte etaje într-o zonă centrală și aglomerată a capitalei. Un incendiu ar fi putut afecta clădirile învecinate, punând în pericol viețile oamenilor și bunurile din zonă.
Legăturile cu federația rusă
Procurorii DIICOT au declarat că cei doi ucraineni acționau în interesul Federației Ruse. SRI a intervenit la timp pentru a opri acțiunea și a dezamorsa dispozitivele. Conform DIICOT, finalizarea planului ar fi constituit o acțiune de diversiune, generând un sentiment generalizat de insecuritate în societatea românească și erodând încrederea cetățenilor în capacitatea autorităților publice de a asigura protecția acestora.
În contextul actual, cu Nicușor Dan președinte, Ilie Bolojan prim-ministru și Marcel Ciolacu la conducerea PSD, acest incident subliniază tensiunile geopolitice existente. Fostul secretar general NATO, Mircea Geoană, a comentat de mai multe ori despre importanța contracarării riscurilor hibride.
Reacțiile autorităților și contextul mai larg
Conform SRI, România continuă să fie o țintă a agresiunii din partea Federației Ruse. Acțiunile sponsorizate de Rusia au ca scop reducerea ajutorului acordat de România Ucrainei. Astfel de tentative au avut loc și în alte țări din Uniunea Europeană. Cazul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București prin rechizitoriul din data de 2 aprilie 2026.
