Conform Qmagazine.ro: Mihail Udroiu, un avocat cu experiență de judecător, avertizează asupra riscurilor unei justiții sub presiune
Mihail Udroiu, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și autor respectat în domeniul dreptului, a oferit recent o perspectivă lucidă asupra stării justiției românești, subliniind pericolele dezinformării organizate și ale presiunii exercitate asupra magistraților. Într-un interviu acordat Q Magazine, Udroiu a dezvăluit mecanismele prin care justiția poate eșua, punând accentul pe necesitatea respectării stricte a probei în fața oricărei forme de presiune, fie ea politică, mediatică sau populară.
Ce anume erodează încrederea publică în justiție?
Expertul juridic afirmă că sistemul judiciar nu este separat de societate, ci este o oglindă a acesteia. „Sistemul nu este format dintr-o elită străină sau din extratereștri pogorâți din cer, ci este generat din rândurile poporului – deci cum e poporul, așa e și sistemul”, explică Udroiu. Potrivit acestuia, încrederea în justiție nu este un dat, ci o consecință a modului în care legea este aplicată, subliniind că aceasta se clădește atunci când dreptatea și justiția converg. Prăbușirea încrederii survine atunci când cetățenii ajung să creadă că soluțiile din dosare depind de influență sau de percepția publică, nu de probele administrate. Udroiu subliniază că statul are responsabilitatea de a apăra nu doar libertățile, ci și „pâinea și speranța zilei de mâine”, iar un sistem disfuncțional generează frustrare și cinism.
Dezinformarea și impactul asupra independenței
Unul dintre cele mai insidioase pericole identificate de Mihail Udroiu este dezinformarea organizată, campaniile construite pe cifre scoase din context și ura metodică împotriva magistraților. „A lovi un om care nu are voie să riposteze nu este curaj civic; este lașitate cu audiență”, afirmă Udroiu, referindu-se la strategiile care țintesc magistrații fără a le permite să se apere public. El critică vehement utilizarea presiunii publice ca instrument de influențare a actului de justiție, arătând că o instanță sub asediu mediatic sau popular își pierde capacitatea de a judeca obiectiv. „Un documentar poate pune întrebări, însă nu poate emite verdicte de vinovăție”, precizează Udroiu, făcând referire la moduri în care investigațiile pot deveni verdicts în spațiul public.
Sursa: Qmagazine.ro
