Conform Digi24: Liderii statelor membre UE au demarat la Bruxelles negocieri intense pentru stabilirea viitorului buget al blocului comunitar, sub presiunea unei serii de alegeri majore preconizate pentru 2027. Obiectivul este ca acest dosar crucial, ce vizează finanțarea unor priorități precum agricultura, apărarea, competitivitatea și migrația până în 2034, să fie finalizat până la sfârșitul acestui an.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a avertizat că discuțiile vor fi „foarte, foarte dificile”, deși și-a exprimat optimismul că un acord este totuși realizabil. Suma în joc se ridică la mii de miliarde de euro, iar punctele sensibile ale negocierilor includ alocările pentru agricultură și politici de coeziune, fondurile destinate Ucrainei și apărării, rolul inteligenței artificiale și posibilitatea finanțării centrelor pentru migranți în Africa.
Un factor de presiune major este calendarul electoral. În 2027, mai multe țări, inclusiv Franța, Italia, Polonia, Grecia și Finlanda, vor organiza alegeri, inclusiv prezidențiale, unde formațiunile eurosceptice ar putea câștiga teren.
Presiunea electorală franceză
Unul dintre cele mai vizate scenarii este cel al alegerilor prezidențiale din Franța, unde Marine Le Pen, candidata extremei drepte, conduce în sondaje. Aceasta a promis o renegociere a contribuției Franței la bugetul UE și a cerut explicit amânarea adoptării acestuia după 2027. Le Pen a criticat dur procesul, numindu-l un „scandal democratic” și un demers „neserios”. Diplomații europeni recunosc influența pe care o are prezența sa politică asupra discuțiilor.
În cadrul negocierilor bugetare se conturează două mari tabere. Pe de o parte, Franța președintelui Emmanuel Macron, alături de țări precum Polonia, Italia și Spania, susțin un buget ambițios, solicitând fonduri suplimentare pentru agricultură și dezvoltarea regională. Premierul spaniol Pedro Sanchez a calificat propunerea actuală ca fiind „clar insuficientă”, în timp ce președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat importanța unui buget „ambițios” ca mărime.
Disputa dintre „frugali” și „ambițioși”
Pe de altă parte, grupul „frugalilor”, condus de Germania lui Friedrich Merz, precum și Suedia și Olanda, militează pentru reduceri drastice ale propunerii Comisiei Europene, estimată la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Premierul olandez Rob Jetten a avertizat că „nu iese socoteala” și a pledat pentru compromisuri ce ar putea viza reducerea cheltuielilor agricole sau de coeziune în favoarea „modernizării” UE. Irlanda, țară ce deține președinția semestrială a Consiliului UE, a propus tăieri de 140 de miliarde de euro, însă niciuna dintre tabere nu pare mulțumită.
Franța a făcut presiuni constante pentru majorarea bugetului, inclusiv prin propuneri de taxe noi pe servicii digitale, criptoactive sau jocuri de noroc. Pe lângă dezbaterea bugetară, liderii europeni vor discuta și relațiile cu China. Vineri, agenda summitului include și un punct dedicat Ucrainei, în prezența președintelui Volodimir Zelenski.
Sursa: Digi24