Parlamentul European vrea un buget UE mai generos pentru următorii ani. Eurodeputații au adoptat o poziție de negociere pentru perioada 2028-2034, propunând o creștere de 10% a fondurilor, ajungând la 1,27% din venitul național brut al Uniunii. Această decizie marchează începutul unor negocieri intense cu statele membre.
Provocări și priorități bugetare
Parlamentul European argumentează că bugetul majorat este necesar pentru a face față multiplelor provocări. Acestea includ conflictele armate din Europa, presiunile economice și sociale, dar și accelerarea tranzițiilor climatice și digitale. Un aspect central al propunerii vizează excluderea costurilor de rambursare a datoriei NextGenerationEU din plafonul bugetar. Eurodeputații consideră că aceste cheltuieli nu ar trebui să limiteze resursele disponibile pentru programele europene.
Prioritățile financiare ale Parlamentului European se împart între domenii noi și politici tradiționale. Se dorește o creștere a finanțării pentru apărare, competitivitate, inovare, infrastructură și sănătate. În același timp, se insistă pe menținerea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună, politica de coeziune și fondurile sociale. Documentul atrage atenția și asupra necesității de a menține transparența și controlul democratic asupra bugetului.
Resurse proprii și noua arhitectură bugetară
Parlamentul European respinge ideea unei „renationalizări” a bugetului. Eurodeputații avertizează că modelul bazat pe planuri naționale individuale ar putea reduce transparența și ar crea competiție între beneficiari. Implicarea autorităților regionale și locale rămâne, de asemenea, esențială în implementarea programelor europene. Parlamentul își reiterează sprijinul pentru introducerea unor noi resurse proprii, care ar trebui să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre opțiunile menționate se numără taxe digitale, extinderea mecanismului de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) și impozitarea câștigurilor din criptoactive.
Citând co-raportorul Siegfried Mureșan, se dorește un buget european adecvat, cu resurse pentru noile priorități, dar și pentru politicile cheie, cum ar fi agricultura și coeziunea. Co-raportorul Carla Tavares a subliniat că politica agricolă comună sau fondurile de coeziune sunt coloana vertebrală a solidarității europene. Programele Horizon Europe și Erasmus+ modelează viitorul Europei.
După aprobarea în plen, Parlamentul va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene. Regulamentul privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele de cheltuieli ale Uniunii Europene, necesită acordul statelor membre și consimțământul Parlamentului pentru a fi adoptat. Actualul proces vizează perioada 2028–2034, urmând propunerii Comisiei din iulie 2025.
Sursa: Economistul.ro
