Peste un milion de elevi români nu beneficiază de consultații stomatologice în cadrul școlilor, deși această măsură ar fi esențială pentru prevenție și menținerea sănătății orale. În medie, un singur medic stomatolog are în grijă aproximativ 6.000 de elevi, o diferență semnificativă față de standardele internaționale. Problema este mai acută în zonele rurale, unde există doar opt cabinete dentare pentru tot județele, ceea ce limitează accesul elevilor la servicii stomatologice gratuite sau subvenționate.
Deficitul de cabinete și resurse în rural
Situația cabinetelor stomatologice din mediul rural se încadrează într-un decalaj major față de aglomerarea din orașe. La nivel național, doar patru județe dispun de cabine stomatologice în școli, ceea ce face ca mulți elevi din zonele mai izolate să nu beneficieze de consultații regulate. Astfel, numărul de cabinete nu ține pasul cu creșterea numărului de elevi, iar accesul la servicii stomatologice este sever limitat.
Unul dintre cauze este lipsa de fonduri, explică Mihaela Albu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Brașov. „Principala cauză este subfinanțarea”, afirmă aceasta. Investițiile insuficiente în infrastructură și personal au dus la o distribuție inechitabilă a celorlalte resurse, iar pacienții din zonele defavorizate plătesc prețul cel mai mare.
Pentru părinți și elevi, această situație se traduce în lipsa unor controale și tratamente preventive sau de remediere, ceea ce poate duce mai târziu la probleme dentare grave, uneori dificil de tratat. În plus, elevii aflați în zonele rurale au mai puține șanse de a-și menține o igienă orală corespunzătoare, din cauza lipsei de educație și accesului la servicii specializate.
Impactul subfinanțării asupra sănătății orale a elevilor
Numărul redus de cabinete și personal specializat afectează direct sănătatea orală a elevilor români. Potrivit datelor disponibile, mai mult de un milion de elevi nu sunt văzuți de stomatologi în cadrul programului școlar. Această lipsă de screening medical preventiv poate favoriza apariția cariilor, inflamațiilor și altor afecțiuni dentare, unele dintre ele ușor prevenibile.
„Un singur medic dentist are în grijă 6.000 de școlari”, semnalează situația critică. Această încărcătură mare de muncă duce, adesea, la neglijarea problemelor mai mici, care devin apoi afecțiuni serioase, necesitând tratamente costisitoare și dureroase. În plus, lipsa unei educații preventive și a consilierii periodice contribuie la accentuarea acestor probleme.
Deși în unele orașe există programe de screening și tratament dental în școli, acestea nu acoperă zonele rurale, unde nevoile sunt mult mai mari. Experții susțin că o alocare mai generoasă de fonduri și o distribuție echitabilă a resurselor ar putea ameliora această situație, dar până acum soluțiile concrete lipsesc.
Specialiștii trag un semnal de alarmă în privința consecințelor pe termen lung ale subfinanțării. În absența unui acces constant la servicii stomatologice, se riscă dezvoltarea unor probleme cronice, care vor afecta calitatea vieții elevilor pe termen lung, dar și costurile pentru sistemul de sănătate.
Un alt obstacol major rămâne lipsa personalului calificat în zonele rurale, unde este dificil să găsești stomatologi dispuși să își desfășoare activitatea în condiții precare. În prezent, autoritățile propun măsuri de stimulare a personalului pentru a acoperi aceste necesități, însă implementarea lor durează.
Alocările financiare pentru sănătatea dentară în școli vor fi reactivate odată cu bugetul alocat pentru anul în curs, iar campaniile de conștientizare sunt în plină desfășurare pentru a atrage atenția asupra problemei. Până atunci, elevii din zonele defavorizate rămân vulnerabili la problemele orale netratate, cu repercusiuni pe termen lung.
