Sănătate

România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile, însă doar o parte dintre acestea pot fi utilizate eficient în caz de urgență

România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile, însă doar o parte dintre acestea pot fi utilizate eficient în caz de urgență

România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile, însă doar o parte dintre acestea pot fi utilizate eficient în caz de urgență. Datele oficiale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată că, în realitate, sistemul de protecție civilă prezintă probleme serioase în ceea ce privește funcționarea și întreținerea acestor spații. Mulți dintre adăposturi sunt în stare deteriorată sau neconforme, iar lipsa investițiilor în ultimele decenii afectează grav capacitatea de răspuns rapid în situații critice.

Starea actuală a adăposturilor și problemele principale

Potrivit rapoartelor de specialitate, aproape 80% dintre adăposturile civile din țară nu se pot folosi în mod real în caz de urgență. Multe dintre aceste spații sunt neigienizate, cu infrastructură complet depășită sau lipsită de utilități de bază, precum apă potabilă sau încălzire. În plus, unele adăposturi nu mai corespund standardelor tehnice pentru protecție, fiind abandonați sau folosiți în alte scopuri nelegale.

Lipsa investițiilor și a întreținerii adecvate a dus la degradarea acestor spații, iar autoritățile locale adesea nu au resurse pentru reabilitare. În timp ce unii administratori încearcă să mențină adăposturile în stare funcțională, pentru majoritatea acestora, capacitatea de intervenție rămâne limitată. Astfel, în cazul unui eveniment major, un număr semnificativ de adăposturi nu ar putea fi folosite pentru protecția populației.

Lipsa fondurilor și riscurile pentru populație

De-a lungul anilor, bugetele alocate pentru reabilitarea și întreținerea infrastructurii de protecție civilă au fost insuficiente. Conform experților, această situație crește riscurile pentru populație în eventualitatea unui dezastru, fie el natural sau provocat de factorul uman. În plus, raportările oficiale indică faptul că nu există un plan național de actualizare a rețelei de adăposturi, ceea ce face ca sistemul actual să fie învechit și vulnerabil.

Autoritățile locale și Centrale recunosc că situația nu este ideală, însă spun că s-au depus eforturi pentru modernizarea unor adăposturi în zonele cu risc maxim. În același timp, lipsa fondurilor rămâne o problemă majoră, iar responsabilitatea pentru întreținerea și modernizarea acestor spații pare a fi dispersată între mai multe instituții, fără o strategie clară.

Data de 10 aprilie 2023 a reprezentat un punct de cotitură pentru sistem, când a fost semnată o alocare de fonduri pentru reabilitarea a 150 de adăposturi din țară. Aceasta, însă, este doar o măsură punctuală, iar specialiștii avertizează că, pentru o protecție eficientă, este nevoie de un efort consistent și susținut pe termen lung.