Consumul de tutun și produse conexe în rândul adolescenților din România rămâne o problemă acută, deși autoritățile și specialiștii au atras în repetate rânduri atenția asupra efectelor nocive ale nicotinului asupra tinerilor. Conform raportului „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025”, publicat recent de Ministerul Sănătății, aproape un sfert dintre elevi și adolescenți continuă să utilizeze tutun clasic și alternative precum țigările electronice și vape-urile, desi aici se înregistrează o stabilizare parțială a tendinței.
Tinerii, ținta preferată a industriei tutunului
Deși societatea s-a mobilizat în ultimii ani pentru a reduce consumul de tutun, rezultatele arată că, în cazul adolescenților, eforturile au fost în esență insuficiente pentru a inversa complet trendul. În intervalul 2014-2022, se constată o relativă stabilitate în procentul tinerilor care folosesc tutun clasic — circa 23%, grupaj ce include și cei care recurg la țigări electronice sau vape-uri. În condițiile în care tot mai multe țări au adoptat măsuri stricte împotriva acestor produse, România pare să fie încă departe de limitele de siguranță.
Noile riscuri ale consumului de vaping în adolescență
Printre cele mai îngrijorătoare aspecte se află creșterea popularității țigărilor electronice și a vaporilor, considerate de mulți ca fiind alternative mai puțin dăunătoare, dar care, în realitate, păstrează și ele riscurile aduse de nicotină. Potrivit experților, aceste dispozitive sunt adesea mai atractive pentru tineri, având arome variate și posibilitatea de a fi consumate discret, fapt ce face ca și părinții sau cadrele didactice să aibă dificultăți în monitorizarea și prevenirea utilizării lor.
„Consumul de tutun în rândul adolescenților nu s-a modificat între 2014 și 2022, aproape 23% dintre tineri fiind încă interesați de aceste produse”, explică specialiștii în sănătate publică. Acest fapt indică nevoie urgentă de măsuri mai ferme și de campanii educaționale eficiente, pentru a informa corect despre riscuri și pentru a limita accesul la aceste substanțe.
Factori politici și sociale care alimentază această problemă
Dincolo de aspectele de sănătate, un alt motiv al persistentelor probleme îl reprezintă contextul legislativ și social. În timp ce unele state europene au introdus taxe mai mari, limitări clare în privința comercializării și campanii de conștientizare, în România încă se resimt lacune legislative și o informare insuficientă a populației tinere. Industria tutunului, precum și producătorii de țigări electronice, investesc în continuare în campanii de marketing, adesea subtile și adaptate pentru a atrage segmentul juvenil.
Așteptările specialiștilor sunt ca noile măsuri legislative și campaniile de conștientizare, combinată cu implicarea părinților și profesorilor, să aibă un impact mai vizibil în reducerea prevalenței. În plus, e nevoie de o colaborare mai strânsă între autorități, educatori și organizații non-guvernamentale pentru a dezvolta strategii durabile, menite să schimbe percepția tinerilor despre consumul de tutun și alternativele acestuia.
Ce urmează pentru România în domeniul sănătății juvenile
Pe măsură ce cercetările și statisticile indică o persistență a problemelor legate de consumul de tutun în rândul adolescenților, autoritățile și comunitățile știu că doar o abordare integrată, susținută de politici ferme, poate reduce drastic această tendință. În timp ce principalele măsuri de prevenție sunt încă în fază de implementare, ultimele dezvoltări indică o conștientizare crescută în rândul factorilor decizionali despre importanța unei inițiative proactive.
Tendențele actuale și analizele pe termen lung vor continua să evidențieze dacă România va reuși să reducă numărul tinerilor care aleg să fumeze sau să vapeze sau dacă, din contră, această problemă va deveni și mai dificil de controlat. În contextul în care tinerii reprezintă viitorul sănătății publice, legislația și campaniile educaționale trebuie să fie adaptate pentru a face față provocărilor generate de noile produse și preferințe ale generației digitale.
