Sănătate

Urgența climatică: Ce facem PÂNĂ în 2030

Urgența climatică: Ce facem PÂNĂ în 2030

Conform Descopera: ONU: Emisiile de gaze cu efect de seră, reducere de 18% până în 2030 pentru a evita agravarea schimbărilor climatice

Omenirea trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 18% până în 2030 pentru a evita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice, avertizează Organizația Națiunilor Unite. Un nou raport indică faptul că obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris, nu mai poate fi atins fără o depășire temporară, a explicat Inger Andersen, directoarea executivă a Programului ONU pentru Mediu (UNEP).

Angajamente versus realitate

Raportul UNEP, citat de The Guardian, subliniază discrepanța majoră dintre angajamentele climatice asumate de guverne și măsurile concrete implementate. Deși emisiile globale au stagnat în 2025 la niveluri similare cu anul precedent, experții consideră că este prea devreme pentru a vorbi despre un punct de maxim. Consumul de combustibili fosili rămâne ridicat, chiar și în contextul expansiunii rapide a sectorului energiei regenerabile.

Dacă toate angajamentele climatice actualizate ar fi îndeplinite, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,6°C față de perioada preindustrială. În scenariul menținerii politicilor actuale, această creștere ar putea ajunge chiar la 2,8°C. Experții avertizează că fiecare cinci ani în care emisiile rămân la nivelurile actuale contribuie cu aproximativ 0,1°C la proiecțiile privind încălzirea globală. Depășirea constantă a pragului de 1,5°C crește riscul declanșării unor schimbări climatice ireversibile, cunoscute drept puncte critice.

Soluții și provocări globale

Potrivit UNEP, o reducere a emisiilor cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2045 ar oferi șanse realiste de limitare a încălzirii globale la aproximativ 1,7°C. Chiar și în acest scenariu, fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de căldură, ar deveni mai frecvente, însă efectele ar putea fi mai puțin severe. Reducerea emisiilor de metan este considerată o măsură eficientă pe termen scurt, dat fiind impactul său de încălzire mult mai puternic decât dioxidul de carbon.

Articolul subliniază contextul politic complex. În timpul administrației DONALD Trump, Statele Unite, al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, s-au retras din Acordul de la Paris. Experți precum BILL HARE, directorul organizației Climate Analytics, critică marile state producătoare de combustibili fosili, inclusiv SUA și ARABIA SAUDITĂ, pentru ritmul lent de tranziție. Tehnologiile necesare reducerii emisiilor există deja, iar energia solară și eoliană se dezvoltă rapid, dar guvernele continuă să susțină utilizarea combustibililor fosili, conform lui MOHAMED ADOW, directorul organizației Power Shift Africa.

Calendarul acțiunilor climatice

Dacă angajamentele actuale vor fi respectate, emisiile globale ar putea ajunge la aproximativ 50 de gigatone de CO₂ echivalent anual în 2035, în timp ce ar trebui să scadă sub 35 de gigatone. Următoarea evaluare globală a progreselor climatice în cadrul Acordului de la Paris este programată pentru 2028, însă procesul este influențat de incertitudinile legate de calendarul următorului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).

Sursa: Descopera