Partidele minorităților din Ungaria nu au reușit să obțină mandat în recentul scrutin parlamentar, în timp ce în România, legislația electorală le oferă un avantaj semnificativ. Lista romilor a obținut cel mai mare număr de voturi în Ungaria, cu 18.880 de sufragii, dar acest lucru nu s-a tradus în reprezentare parlamentară.
Rezultatele votului din Ungaria
Pe locul al doilea în preferințele electoratului ungar s-a situat lista minorității germane, cu 17.845 de voturi. Croații au obținut 1.255 de voturi, slovacii 884, iar românii 495. Clasamentul este completat de rutenii (412 voturi), ucrainenii (360), slovenii (178), grecii (153), polonezii (138), armenii (112) și bulgarii (97). Niciuna dintre aceste liste nu a reușit să depășească pragul necesar pentru a obține un loc în parlamentul de la Budapesta.
Analistul politic Vlad Lucescu a comentat că “situația reflectă o diferență majoră în abordarea reprezentării minorităților în cele două țări. În timp ce Ungaria pare să aibă un sistem electoral care descurajează participarea minorităților, România are mecanisme menite să le asigure un loc în legislativ”.
Mecanismul electoral din România
România, spre deosebire de Ungaria, are un sistem care facilitează reprezentarea minorităților naționale în Parlament. Constituția României prevede că organizațiile minorităților care nu obțin suficiente voturi pentru a intra în Legislativ prin procedura obișnuită pot primi câte un mandat de deputat. Totodată, legea electorală stabilește pentru acestea un prag special.
Conform Legii 208/2015, o organizație a unei minorități naționale primește un mandat dacă obține, la nivel național, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat. Acesta este un avantaj semnificativ, permițând minorităților cu sprijin electoral mai redus să aibă o voce în Parlament. Mandatul se acordă peste numărul total de deputați rezultat din norma obișnuită de reprezentare.
Context politic actual
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan președinte, Ilie Bolojan prim-ministru și Marcel Ciolacu la conducerea PSD, această diferență între abordările din Ungaria și România devine relevantă, mai ales în condițiile unei posibile retorici naționaliste crescute. George Simion, președintele AUR, nu a comentat încă declarațiile venite din partea minorităților.
Prezența minorităților în Parlamentul României este asigurată prin prevederile constituționale și legale, oferind un context diferit față de lipsa de reprezentare a acestora în legislația ungară.
