Parlamentarii USR pregătesc o serie de măsuri radicale: șase proiecte de lege pentru desființarea unor instituții considerate de formațiune ca fiind inutile sau a căror existență nu justifică beneficiile pe termen lung ale societății românești. Anunțul a fost făcut recent de senatorul Cristian Ghinea, care a subliniat intenția partidului de a reformula peisajul instituțional al României și de a elimina organismele considerate de USR drept „parazitare” pentru bugetul și pentru funcționarea eficientă a statului.
În centrul atenției se află, printre altele, Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe Medicale, dar și Academia de Științe Tehnice din România. Acestea sunt considerate de către inițiatori ca fiind învechite, redundante ori ca având un rol mai mult decorativ decât unul esențial în procesul decizional și al avansării științei. Alături de acestea, proiectele de lege vizează și desființarea unor instituții precum Institutul Levantului, Institutul Român pentru Drepturile Omului și alte organisme percepute, de asemenea, ca având o influență redusă sau chiar toxică în economie și în societate.
Această inițiativă survine într-un context politic delicat, în care USR pare să își reafirme poziția de partid reformist, propunând măsuri radicale pentru reducerea birocrației și pentru eliminarea instituțiilor overhead, adesea acuzate de petreceri ale banului public fără rezultate palpabile. În discursul său, Cristian Ghinea a explicat: “Vrem să readucem transparența și eficiența în modul în care funcționează statul român. Nu mai putem permite existența unor organe cu rol marginal, cheltuieli inutile și care nu aduc plus valoare pentru cetățeni.”
Această poziție a USR nu a fost însă primită cu entuziasm de către partenerii de guvernare sau de către instituțiile vizate, care consideră mișcarea ca fiind una pripită și lipsită de fundament solid. În plus, unii experți în domeniu atrag atenția asupra riscului ca astfel de inițiative să genereze un transfer brusc de responsabilități și să lase posturi vacante în structurile de decizie care, dacă nu vor fi gestionate cu grijă, pot afecta coordonarea sectorului științific, medical sau social din țară.
De altfel, și-a făcut apariția și întrebarea dacă aceste proiecte reprezintă realmente o decizie de reformă sau dacă sunt mai degrabă un mesaj politică, menit să câștige simpatia electoratului prin promisiuni de tăieri și reforme radicale, dar cu un impact mai greu de cuantificat concret, pe termen mediu și lung. Pentru moment, inițiativa a fost depusă în Parlament și va intra în dezbatere în următoarele săptămâni, odată cu inițierea procesului legislativ.
Deși discuțiile sunt în stadiu incipient, această inițiativă a USR readuce în centrele de dezbatere problema responsabilității și transparenței în funcționarea instituțiilor publice. Într-o țară în care cheltuielile pentru administrație și pentru organismele de stat sunt semnificative, unii oameni de specialitate și reprezentanți ai societății civile așteaptă cu interes să vadă dacă aceste măsuri chiar vor duce la o reformă reală sau dacă vor rămâne doar declarații de intenție.
Lumea politică se află în așteptare, iar sectorul academic și social rămâne vigilent, analizând dacă proiectele depuse vor avea parte de o dezbatere serioasă sau dacă vor fi senca și eventual respinse în contextul unor interese de grup sau al unor jocuri politice. În orice caz, intenția USR de a revizui fundamental structura unor instituții publice chiar în perioada în care discursul despre responsabilitate și eficiență în guvernare prinde contur, conferă acestei inițiative un caracter de actualitate extrem de pregnant. În următoarele luni, așteptările sunt ca această discuție să devină provocarea unei dezbateri civile și politice cu impact asupra modului în care România își va organiza, pe termen mediu și lung, sistemul instituțional.
Sursa: G4Media
