Piața valutară reacționează nervos la crizele politice din România, deprecierea leului fiind direct proporțională cu durata și impredictibilitatea instabilității, arată o analiză a unei firme de contabilitate și consultanță fiscală. Studiul, analizând un deceniu de fluctuații ale cursului EUR/RON, scoate la iveală legătura directă dintre schimbările de guvern și costurile suportate de mediul de afaceri.
CC Tax Advisory, o firmă românească de profil, a detaliat modul în care piața valutară pedepsește haosul prelungit. Analiza a examinat șapte episoade marcate de schimbări guvernamentale, perioade în care leul a suferit deprecieri. Concluzia generală este clară: cu cât incertitudinea politică este mai mare și mai greu de anticipat, cu atât mai mare este scăderea monedei naționale.
Leul, victima „haosului” politic
Analiza a urmărit evoluția cursului EUR/RON în perioadele de instabilitate politică, folosind datele Băncii Naționale a României (BNR). S-au analizat datele din 2015 până în 2025, luând în considerare fluctuațiile valutare din preajma anunțurilor sau a acțiunilor care au schimbat conducerea Executivului. Rezultatele au demonstrat că leul nu se teme de schimbările de guvern în sine, ci de lipsa de claritate.
Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, subliniază că moneda națională nu reacționează la moțiunile de cenzură, ci la haos. „Când succesorul e clar, piața închide ochii și merge mai departe. Când succesorul nu e clar, leul plătește nota de plată a ambițiilor politice”, a explicat aceasta. Cei mai afectați de instabilitatea valutară sunt antreprenorii cu contracte în euro, cei cu credite în valută și companiile care importă materii prime.
„Zece ani de date spun același lucru, cu o precizie pe care niciun raport macroeconomic nu o oferă la cald”, a mai punctat Cornelia Năstase. Potrivit acesteia, deprecierea medie a leului în perioadele de tranziție dezordonată este de 0,74%, cu vârfuri de peste 3% în cazul crizelor politice și electorale combinate. Expertul recomandă companiilor să gestioneze riscul valutar, folosind instrumente precum contracte forward sau conturi multivalută.
Un deceniu de lecții pentru antreprenori
Studiul a scos în evidență și modul în care reacționează piața în funcție de evenimentele politice. De exemplu, cea mai mare depreciere, de 3,07%, a avut loc în mai 2025, în săptămâna demisiei premierului Marcel Ciolacu. Evenimentul a fost marcat de mai mulți factori: rezultate electorale neașteptate, incertitudini privind direcția europeană a României și prăbușirea coaliției de guvernare.
Pe de altă parte, în octombrie 2021, la demiterea premierului Florin Cîțu, variația a fost de doar 0,09%. Acest lucru s-a datorat intervenției BNR, care a stabilizat piața, dar și faptului că instabilitatea politică era deja anticipată de investitori. Un alt episod remarcabil a fost cel din iunie 2017, când, pentru prima oară, un partid și-a demis propriul premier prin moțiune de cenzură. Reacția pieței, cu o depreciere de circa 0,97%, a reflectat nedumerirea investitorilor.
Analiza menționează că România intră într-o nouă criză politică cu un deficit bugetar ridicat și o marjă de manevră fiscală redusă. Creșterea randamentului obligațiunilor românești cu scadența în 2053 cu 19 puncte de bază într-o singură zi arată că riscul politic este acum prețuit în costul de finanțare al statului.
