Primăria Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu de peste trei luni, se confruntă deja cu critici din partea jurnaliștilor, vizând modurile în care se face comunicarea oficială și limitează accesul mediatic

Blocarea comunicării și folosirea cenzurii

Primăria Generală a Bucureștiului păstrează un grup de WhatsApp destinat presiunii și relației cu reprezentanții mass-media, dar recent s-au înregistrat modificări dramatice în modul de operare. Anterior, jurnaliștii puteau trimite solicitări și puteau discuta deschis cu reprezentanții biroului de presă, însă după criticile legate de proiectele de eliminare a parcării gratuite, accesul lor a fost brusc restricționat. Referindu-se la decizia de a limita comunicarea, oficialii instituției au spus că grupul va putea fi folosit doar pentru transmiterea „de informații oficiale”, însă această explicație nu a fost de ajuns pentru mulți reporteri.

Cazul blocării pe grupul de WhatsApp vine ca o confirmare a unei strategii de comunicare tot mai autoritară, în care transparența reală devine un termen spectră, iar dialogul cu presa și, implicit, cu cetățenii, este redus la minimum. În trecut, astfel de măsuri au mai fost implementate în alte situații, dar nu la nivelul unei primării din Capitală, cu atâtea resurse și cuprindere în buget.

Răspunsurile întârziate și solicitările ignorate

Solicitările jurnaliștilor privind informațiile de interes public nu mai primesc același răspuns prompt ca înainte. Reprezentanții biroului de presă recomandă transmiterea solicitărilor pe email, dar practic răspunsurile întârzie zile sau chiar săptămâni bune. În unele cazuri, răspunsurile se află în „cutia poștală digitală” a primăriei chiar de peste 50 de zile, deși legea obligă instituțiile publice să răspundă în maximum 10 zile, prelungind termenul până la 30 dacă e cazul solicitărilor complexe.

În cazul Primăriei Sectorului 6, condusă tot de Ciprian Ciucu, situația nu diferă prea mult. În toamna anului trecut, jurnaliștii au cerut informații despre fondurile destinate West Side Hallo Fest, dar nu au primit niciun răspuns. În aceste condiții, transparența promisă în campanie pare să fi fost abandonată rapid, consfințind modul în care relația cu presa devine exclusiv formală sau chiar ostilă.

Exemplul cel mai recent este conferința de presă în care primarul general a tratat cu indiferență întrebările legate de modul în care administrația sa gestionează și comunică despre contracte și alte aspecte ale bugetului local. La acea vreme, Ciprian Ciucu s-a prefăcut că nu cunoaște cauza blocajelor și întârzierilor, semnaland o lipsă de transparență și responsabilitate.

Pentru jurnaliști, astfel de practici nu sunt o surpriză. În trecut, primăriile din București au mai folosit metode similare, însă cazul Ciprian Ciucu pare să ducă aceste restricții la un nivel de intenție clară de control și cenzură. Întrebările incomode și criticile publice par să fie, în aceste condiții, tot mai greu de gestionat pentru noua conducere.

Înlocuirea dialogului cu restricții și blocaje a devenit o strategie de bază, iar acea „transparență” pomenită în campanie devine un concept tot mai îndepărtat de realitate. Asumarea unui rol de autoritate supremă și reducerea acesteia la un set de comunicate oficiale indică o schimbare în modul de administrare și comunicare, mai apropiată de practici din trecutul politic al Capitalei.

După mai bine de trei luni de la preluare, Ciprian Ciucu pare să fi ratat până acum orice încercare de a construi un dialog deschis și sincer, preferând cenzura și evitarea răspunsurilor când apar întrebări dificil de gestionat sau critici privind modul în care se face administrație.
În aceste condiții, presiunile din partea mass-media și corpul de jurnaliști specializați în investigații rămân o problemă nerezolvată, iar impactul asupra transparenței și responsabilității instituționale este unul palpabil.