Oamenii rostesc tot mai puține cuvinte în fiecare an, arată un studiu recent, scăzând cu 338 de cuvinte în medie, în fiecare zi. Cauza principală pare a fi timpul petrecut pe smartphone-uri, pe rețelele sociale sau la casele self-checkout. Cercetarea, realizată de doi psihologi din SUA, a analizat date din zeci de studii anterioare, observând o tendință îngrijorătoare în comportamentul uman.
Tinerii, cei mai afectați de „criza tăcerii”
Studiul, publicat în revista Perspectives on Psychological Science, a analizat date din peste 2.200 de persoane, preponderent din Statele Unite ale Americii, dar și din Europa, Australia și Mexic. Deși cercetările inițiale nu vizau direct cantitatea de conversație, informațiile colectate au permis o analiză relevantă a volumului de cuvinte rostite zilnic. În 2005, o persoană rostea, în medie, aproximativ 16.000 de cuvinte pe zi. Această cifră a scăzut constant, înregistrând o reducere anuală de 338 de cuvinte. În 2019, media zilnică a ajuns la doar 12.700 de cuvinte.
Declinul este mai pronunțat în rândul tinerilor, cu vârste sub 25 de ani, care au pierdut anual aproximativ 452 de cuvinte zilnice. Adulții au înregistrat o scădere mai mică, de 314 cuvinte pe zi. Autorii studiului notează că pierderea de 338 de cuvinte pe zi se acumulează, generând o scădere totală de aproximativ 28% a conversațiilor reale între 2005 și 2019. „Este vorba despre conversații reale, mari sau mici, pe care pur și simplu nu le mai avem”, au afirmat cercetătorii.
Rețelele sociale și impactul asupra interacțiunilor
Rețelele sociale joacă un rol important în această tendință, dar nu sunt singura explicație. Interacțiunile cotidiene directe devin tot mai rare. Aplicațiile înlocuiesc apelurile telefonice, iar hărțile online înlocuiesc întrebările adresate persoanelor întâlnite pe stradă. Studiul a fost efectuat în principal pe date din societățile occidentale, caracterizate de individualism și adoptare rapidă a tehnologiei. Matthias Mehl, autorul principal, atrage atenția că datele globale nu sunt suficiente pentru a generaliza concluziile. Totuși, observațiile sugerează că interacțiunile informale ar putea fi mai vii în alte părți ale lumii.
Modificările în modul în care comunicăm ridică întrebări despre impactul asupra sănătății și stării de bine. Conversațiile directe implică nuanțe, tonuri și conexiuni emoționale care sunt greu de replicat online. Cercetătorii subliniază importanța de a înțelege aceste schimbări lente, dar semnificative. Un efort conștient, cum ar fi rostirea zilnică a câtorva sute de cuvinte în plus, ar putea reduce sentimentul de izolare.
Cercetarea a fost publicată în revista Perspectives on Psychological Science.
