Conform Libertatea: Românistica japoneză are un ambasador dedicat: Profesorul Shingo Suzuki
Profesorul Shingo Suzuki, o figură proeminentă a limbii și culturii române în Japonia, este recunoscut ca pionierul predării limbii române în universitățile nipone și autorul singurului manual dedicat învățării limbii române din acea țară. Recenta sa traducere în japoneză a poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu marchează un moment important în promovarea literaturii române pe plan internațional. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, profesorul Suzuki a împărtășit detaliile pasiunii sale pentru limba română, preferințele sale literare și locurile preferate din România.
Născut în 1950, Shingo Suzuki și-a consolidat fundația academică obținând un master în limbi romanice la prestigioasa Tokyo University of Foreign Studies. Din 1996, el a predat limba română la aceeași instituție, care rămâne singura universitate de stat din Japonia unde se desfășoară cursuri de română. Cariera sa academică a fost completată în 2009, când și-a obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din București.
Flori de stele și drumuri spre Moldova
În 2025, activitatea sa a culminat cu publicarea traducerii în limba japoneză a poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Cu ocazia lansării, profesorul Suzuki a vizitat Iașiul, participând la școala de vară de limba română organizată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Chiar și după pensionare, implicarea sa în promovarea culturii românești nu s-a oprit. El a contribuit la înființarea Centrului Cultural Japonez al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, un proiect cultural inedit în regiunea de nord-est a României, unde deține funcția de director onorific. Recunoașterea muncii sale a venit și prin acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Iași, în semn de apreciere pentru activitatea sa dedicată și pentru promovarea limbii române în Japonia.
Prima sa întâlnire cu România și cu limba română a avut loc în 1970, pe când era student. Fascinația pentru istoria și limba română l-a determinat să înceapă studiul acesteia în 1971, la vârsta de 21 de ani, deși cu întreruperi. Angajamentul de a preda limba română la catedra universitară, din necesitatea de a salva departamentul de la desființare, a necesitat un studiu constant începând de la 46 de ani. Dintre aspectele gramaticii limbii române, profesorul Suzuki menționează declinarea substantivelor și utilizarea corectă a cazurilor ca fiind cele mai provocatoare.
Un aforism favorit al profesorului din dramaturgia românească, de Ion Luca Caragiale, reflectă o perspectivă filosofică asupra percepției: „Vrei să cunoști lumea? Privește-o de aproape. Vrei să-ți placă? Privește-o de departe”.
Provocările traducerii și dragostea pentru cuvintele românești
Profesorul Suzuki consideră cuvintele de origine slavă, numeroase în limba română, ca fiind printre cele mai dificile. Traducerea în japoneză a poemului „Luceafărul” a reprezentat o provocare majoră datorită complexității sale, plin de metafore, polisemie și referințe culturale specifice, precum cele la Vechiul Testament și mitologia greacă, care nu sunt universale în Japonia. Totuși, conceptul de transmigrație a sufletului, prezent în poem, a fost mai accesibil publicului japonez, datorită influenței gândirii budiste. O adaptare interesantă a fost utilizarea unui termen japonez ce înseamnă „transmigrație” pentru cuvântul „cerc” din versul „Trăind în cercul vostru strâmt”, o alegere explicată printr-o notă de subsol pentru a oferi cititorilor perspective complete. Timpul necesar pentru această traducere monumentală, deși afectat de pandemie, este estimat la aproximativ un an sau doi.
Profesorul Suzuki admiră în mod deosebit reziliența limbii române, care și-a păstrat caracteristicile latine de bază, în ciuda izolării sale de alte limbi romanice. Printre autorii români preferați se numără Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale. Un fragment dintr-un cântec pastoral din „Miorița” se numără printre versurile sale favorite: „Iar tu de omor / să nu le spui lor. / Să le spui curat / că m-am însurat / c-o mândră crăiasă, / a lumii mireasă”. El a dezvăluit și un aspect notabil al succesului său: câțiva dintre foștii săi studenți, datorită dedicării și calității studiului, au preluat acum rolul de profesori la universitate, continuând moștenirea sa.
Când vine vorba de locurile sale preferate din România, profesorul Shingo Suzuki menționează trei orașe moldovenești: Iași, Suceava și Botoșani. Vizitele sale în aceste locații au lăsat amintiri puternice, consolidând sentimentul că România a devenit o parte integrantă a sufletului său.
Sursa: Libertatea
