Înalta Curte stabilește retrocedarea diamantelor de 2 milioane de euro, în ciuda condamnării penale a fostului primar al Sectorului 1
Decizie clară a justiției într-un caz de corupție din București: fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, trebuie să primească înapoi bijuteriile și diamantele în valoare de aproape 2 milioane de euro, confiscate anterior de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Deși Tudorache a fost condamnat recent la trei ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență, instanța supremă a dispus restituirea bunurilor sechestrate, scoțând în evidență complexitatea și nuanțele procesului penal.
Condamnare cu suspendare, pierderea și restituirea bunurilor
În luna aprilie 2022, fostul edil a fost formal condamnat de către Tribunalul București, însă sentința nu a avut ca efect o detenție automată. Judecătorii au motivat decizia prin faptul că suma primită, comparativ cu nivelul său de educație și statutul social, nu justifică o pedeapsă mai dură. În plus, în cazul lui Tudorache nu s-a putut dovedi proveniența ilegală a sumelor, motiv pentru care a fost achitat de acuzațiile de spălare de bani.
Cu toate acestea, în decizia de luni, Înalta Curte a hotărât definitiv că fostul primar trebuie să își recupereze diamantele și bijuteriile confiscate, valoarea totală apropiindu-se de 2 milioane de euro. Cazul a atras atenția în presă nu doar prin dimensiunea averii lui Tudorache, estimată în documentele judiciare la aproape 2 milioane de euro, ci și prin implicațiile în corupție din Sectorul 1, unde o serie de contracte și influențe ilegale au fost puse sub lupă.
Contextul anchetei și implicațiile politice
Problemele penale ale fostului primar au început în 2020, odată cu deschiderea unui dosar de către DNA, legat de traficul de influență și spălarea de bani. În centrul acestor acuzații se afla nașul lui Tudorache, Ion Niță, acuzat de trafic de influență pentru că ar fi pretins comisioane de 10% de la un om de afaceri în schimbul intervenției pentru derularea unor contracte cu Primăria Sectorului 1. În aceeași perioadă, soția fostului primar era, de asemenea, implicată în anchetă, fiind suspectată de acțiuni ilegale în legătură cu aceste contracte.
DNA susține că Ion Niță pretindea în perioada septembrie 2016 – mai 2017, precum și între aprilie – iunie 2018, comisioane de 10% din valoarea contractelor încheiate cu diverse instituții subordonate primăriei, încercând să intervină pentru ca acestea să fie semnate și să se deruleze în condiții favorabile pretinselor rețele de influență. În schimb, se promitea influență asupra funcționarilor, atât direct, cât și prin intermediul lui Tudorache.
Decizia instanței și controversele aferente
Raportul de forțe în instanță și implicațiile penale nu au împiedicat însă procesul de returnare a bunurilor confiscate. Chiar dacă pentru moment DNA nu a efectuat confiscarea extinsă – o măsură care ar fi presupus confiscarea titlurilor de valoare, a bijuteriilor, sau a banilor proveniți din infracțiuni – instanța a hotărât să restituie diamantele și suma de 57.000 de lei, reprezentând o parte din mita pe care fostul primar o admira în proces.
Judecătoria a motivat decizia prin faptul că suma de 57.000 de lei este prea mică pentru a justifica o condamnare pentru trafic de influență, având în vedere și nivelul de educație al lui Tudorache. În același timp, cazul a stârnit controverse, deoarece procurorii au avut posibilitatea să ceară confiscarea extinsă, dar au ales să nu o facă în faza de apel, ceea ce a limitat semnificativ măsurile de recuperare a prejudiciului pentru stat.
Perspective și urmări legale
Reprezentanții Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care gestionează bunurile confiscate, au făcut recurs împotriva deciziei, însă acesta a fost respins definitiv în instanțele superioare. În prezent, Tudorache și-a recuperat diamantele și bunurile, iar cazul continuă să fie un exemplu despre complexitatea luptei împotriva corupției politice în România, unde uneori prejudiciul moral și politicul sunt mai importante decât sancțiunile dinspre instanțele penale.
Deși Tudorache a fost condamnat, decizia de a-i restitui bunurile pare să lase loc unor întrebări majore despre transparența și eficiența luptei împotriva corupției în administrația locală. În condițiile în care scandalurile de corupție continuă să zguduie scena politică a Bucureștiului, acest caz semnalează necesitatea unui proces mai clar și mai ferm în recuperarea prejudiciilor și sancționarea vinovaților. Ultimele dezvoltări plasează cazul într-un context mai larg, în care serviciile judiciare încearcă să echilibreze principiile legale cu rezultate concrete, în speranța unei mai mari responsabilizări în zona politică și administrativă.
