Scandalul „abatoarelor de câini” din Suraia și Uzunu a adus în prim-plan o problemă mai largă a managementului câinilor fără stăpân în România. La centrul atenției s-au aflat imagini care arată tratamente crude aplicate animalelor, dar și modul în care autoritățile locale externalizează serviciul de gestionare a acestor câini, adesea fără controale eficiente. Buletin de București a dezvăluit că șapte primării din Ilfov au virat bani către adăpostul „Arca lui Noe” din Vrancea, operat de o firmă privată, pentru a scăpa de câinii fără stăpân din localități.
Lipsa controlului și transparenței în gestionarea câinilor fără stăpân rămâne o temă controversată, chiar dacă legislația în domeniu pare clară. Cătălina Trănescu, directoarea ASPA București, afirmă că problema nu se limitează la cadrul legal, ci ține de modul în care autoritățile locale îl aplică și controlează. Ea subliniază că, „fără verificări reale în teren, sistemul devine vulnerabil”, iar derapajele se multiplică atunci când controlul lipsește.
Controale ineficiente și contracte dubioase
Adăpostul „Arca lui Noe” din Suraia, județul Vrancea, a devenit simbolul cruzimii și al gestionării deficitare a câinilor fără stăpân. Imaginile cu tratamente violente aplicate animalelor au șocat publicul, iar dezvăluirile relevante au arătat că zeci de mii de euro din bugetele locale ilfovene au fost direcționate către această firmă privată, pentru capturarea și gestionarea câinilor. În timp ce unele primării nu au putut furniza informații exacte despre soarta câinilor, legea le impune acestora să monitorizeze activitatea operatorilor contractați, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.
„Conform OUG 155/2001, fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația de a organiza servicii de gestionare a câinilor fără stăpân, fie prin gestiune directă, fie prin gestiune delegată sau concesionare”, explică Trănescu. Cazul de la Suraia dovedește însă că, în lipsa unui control riguros, aceste contracte pot deveni simple formalități în fața unor riscuri majore asupra bunăstării animalelor.
Un aspect critic este faptul că unele contracte sunt tratate ca simple formalități fără indicatori clari de performanță, iar verificările pe teren sunt sporadice sau lipsite de consistență. În plus, legea permite eutanasierea câinilor fără stăpân, inclusiv după 14 zile de la captura, ceea ce creează oportunitatea pentru practici abuzive în lipsa unui control strict.
Costa gestionarea câinelui și diferențele între modele
Costurile pentru gestionarea unui câine variază considerabil. La ASPA, cheltuielile medii sunt de aproximativ 450 de lei pe lună, sumă ce include asistență medicală, microcipare, vaccinare, hrană și promovare pentru adopție. În schimb, firmele private pot percepe pentru același serviciu până la 2.000 de lei, dar aceste tarife acoperă doar capturarea și eutanasierea, fără efortul de a salva și integra animalul.
Diferența de abordare este semnificativă: ASPA se concentrează pe viața animalului, pe recuperare și pe reintroducerea lui în familie. În timp ce, la conducerea serviciilor private, interesul pare să fie mai degrabă eliminarea câinilor fără a investi în soluții durabile.
Din cifrele publice, rezultă că în 2025, peste 2.400 de câini au intrat în adăposturile ASPA, iar aproape 2.050 au fost adoptați, cel mai mult prin intermediul târgurilor de adopții desfășurate frecvent. În acel an, doar patru câini au fost eutanasiați din motive medicale, în timp ce 238 de câini au fost revendicați de proprietari.
Efectele legii și perspectivele de viitor
Legea permisă eutanasierea câinilor după 14 zile, dar nu o impune obligatoriu. În multe cazuri, însă, această măsură este folosită ca soluție rapidă pentru reducerea populației canine din adăposturi. Realitatea arată însă că eutanasierea la termen nu reduce numărul câinilor fără stăpân de pe străzi și nu constituie o soluție pe termen lung. În schimb, programele de sterilizare și campaniile de educație sunt văzute ca măsuri mai eficiente, dar lipsite de suportul necesar în România.
Modelul actual, predominant reactiv, în care capturarea și eliminarea animalelor domină, continuă să fie criticat pentru eficiența sa limitată. În plus, cifrele recente arată un dezechilibru în adăposturi: numărul mare de eutanasieri și numărul scăzut de adopții indică un sistem care, de fapt, gestionează problema în mod temporar, fără a o rezolva în mod durabil.
Câteva primării din Ilfov, precum Dobroești și Clinceni, au încheiat contracte cu firme private pentru gestionarea câinilor, dar rămân mereu reticente în a divulga detalii complete despre aceste colaborări, punând în discuție transparența.
Numărul de câini adoptați prin târgurile organizate de ASPA a crescut semnificativ în ultimii ani, iar peste 200 de câini au fost plasați în familii doar în 2025. Activitatea ASPA, inclusiv campaniile constante de sterilizare și microcipare, se înscrie astfel ca un exemplu de abordare diferită față de practicile bazate pe eliminare și reținere temporară.
Pe 15 februarie 2023, primăria Bragadiru a confirmat oficial că nu era responsabilă de uciderea câinilor în „lagărul animalelor” din Vrancea, deși contractul menționa explicit această practică, iar de atunci, discuțiile privind gestionarea responsabilă a animalelor și transparența în contracte continuă să fie pe agenda publică.
