Pajiștea Petricani, recent declarată arie naturală protejată de interes local, se află într-un proces de transformare rapidă șiimgs în contrast cu statutul său de protecție. La doar câțiva pași de zona rezidențială a Sectorului 2, parcul natural, care ar fi trebuit să păstreze echilibrul ecologic, devine teren de investiții imobiliare și deșeuri abandonate.
Zona protejată, sfâșiată sub privirile trecătorilor
Deși Pajiștea Petricani a fost declarată arie naturală protejată în luna iulie a anului trecut, situația de la fața locului contrazice această urgență declarată. În timp ce, din punctul de belvedere, priveliștea pătrunde ochii cu lacul și copacii încă rămași, în spate se întind lucrări de defrișare și foraje masive. La marginea zonei, terenul, care până nu demult fusese pepinieră pentru Romsilva, e transformat rapid în șantier, cu urme de tăieri de copaci și guri de foraj pentru cercetare geologică.
Imaginile cu copaci doborâți și cu pământ rascolit arată clar că procesul de schimbare urbanistică înaintează, în ciuda legislației care ar trebui să protejeze această zonă. Reprezentanții Asociației Parcul Natural București au verificat terenul alături de Poliția Locală și au constatat că autorizațiile emise pentru aceste lucrări sunt insuficiente, mai ales că terenul este proprietate privată.
Investiții și lipsă de respect pentru mediu
Deși terenul a fost declarat arie naturală protejată, pentru același lot de pământ s-au emis certificate de urbanism care prevăd construirea unui ansamblu de blocuri cu până la 25 de etaje. Terenul, aflat în proprietatea unor investitori, printre care se numără Dragoș Mihail Astratinei și Expo Frig SRL, pare să fie vizat de o dezvoltare urbanistică agresivă, fără a ține cont de legislație sau de protecția mediului.
Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a confirmat că terenul este proprietate privată și că nu există autorizație pentru construcțiile planificate. Poliția Locală a aplicat amenzi de peste 210.000 de lei pentru încălcări ale normelor de mediu, totuși, lucrările continuă. Între timp, urmele defrișărilor ies în evidență, punând în pericol integritatea zonei naturale.
Dispariția pădurii urbane, sub ochii bucureștenilor
În timp ce, de pe un punct de belvedere, peisajul păstrează un farmec de parc urban, doar câțiva metri mai jos, copacii dispar sub motoarele drujbelor. Un biciclist a comentat, într-un mod simplu, despre „dispariția” plantărilor, exprimând frustrarea pentru spațiile verzi care se reduc cu fiecare zi.
O imagine simplă, dar elocventă a situației, arată cât de rapid se distrug aceste zone, fie pentru proiecte imobiliare, fie pentru alte lucrări de infrastructură. În timp ce un pensionar, de la o bancă din zona protejată, spunea cu mâna arătând spre gunoiul rămas, că „așa e la noi”, mulți trecători nu reușesc să vadă decât o bucurie trecătoare în natura încă nedegradată.
Localnicii și vizitatorii sesizează zilnic dispariția copacilor și a spațiilor verzi. Pe măsură ce peisajul se modifică rapid și apar noi construcții, nu doar că dispare natura, ci și senzația de refugiu și de dispunere de spațiu liber, specific unui parc natural.
Pericolul dezvoltării imobiliare în zona protejată
Un bicilist care s-a oprit pentru a admira peisajul a criticat dur modul în care spațiile verzi sunt tratate. „Sunt atâtea locuri în oraș în care s-ar putea construi… și totuși se alege să se distrugă un spațiu verde. Și chiar de lângă o zonă protejată”, spunea el, remarcând lipsa de respect pentru natura de care orașul ar trebui să aibă grijă.
Situția actuală în Pajiștea Petricani reflectă o tendință de urbanizare agresivă, în care legislația de protecție a mediului pare să fie ignorată. La mai puțin de un an de la declararea ariei protejate, terenul se află în fața unor transformări majore, cu semne clare de defrișare și activități care limitează posibilitatea refacerii pe termen lung.
Administrarea terenului și autorizațiile emise de autorități, combinate cu intențiile investitorilor, indică un conflict între protejarea naturii și dezvoltarea imobiliară. În data de 15 martie, instanța începe să analizeze cazul în care terenul a fost trecut de la regim protejat la proiecte de construcție, fiind în așteptarea unei decizii definitive.
