Un avocat susține că o hotărâre de condamnare pronunțată în primă instanță a fost redactată cu ajutorul inteligenței artificiale. Alexandru Morărescu, avocatul unei femei trimise în judecată într-un dosar DNA, a ridicat suspiciuni cu privire la modul în care a fost redactată hotărârea Tribunalului București. Acesta a cerut Curții de Apel București să verifice dacă în redactarea documentului a fost folosită inteligența artificială.
Argumentele avocatului în instanță
Unul dintre argumentele aduse de avocat este cenzurarea unor cuvinte considerate nepotrivite. Morărescu a observat că în hotărârea Tribunalului București, cuvintele precum „manipulativă”, „Sfatul Popular” și „stipulat” au fost cenzurate, înlocuindu-se literele cu simboluri.
Dosarul în care este implicată clienta avocatului se referă la un grup infracțional acuzat de tranzacții ilegale cu locuințe. DNA a acuzat cinci persoane, inclusiv o funcționară de la Primăria Sectorului 1 și un polițist, de mai multe infracțiuni. În primă instanță, Tribunalul București a pronunțat condamnări cuprinse între 2 ani și 8 luni cu suspendare și 5 ani cu executare. Avocatul Morărescu consideră că modul de redactare al hotărârii ridică semne de întrebare.
Posibilele explicații și reacții
Procurorul de ședință a sugerat că aceste modificări ar putea fi rezultatul unor autocorectări, similare celor întâlnite pe telefoanele mobile. Cu toate acestea, avocatul a subliniat că astfel de modificări arată o prelucrare a textului original. Curtea de Apel București a admis cererea avocatului și a solicitat Tribunalului București să comunice dacă a folosit un program de inteligență artificială la redactarea hotărârii.
Alexandru Morărescu a mai menționat că a fost abordat de o persoană care i-a propus un program de inteligență artificială capabil să analizeze până la 30.000 de înscrisuri dintr-un dosar penal. Avocatul a efectuat un test cu acest program, iar rezultatele i-au arătat că acesta se raportează la rechizitoriu ca la „adevărul absolut”. Dacă se confirmă utilizarea inteligenței artificiale în redactarea hotărârii, primul efect ar fi nulitatea absolută a acesteia și rejudecarea procesului. Consiliul Superior al Magistraturii a fost solicitat să ofere detalii despre eventualele programe de inteligență artificială folosite de judecători. Până la momentul publicării articolului, nu a fost primit niciun răspuns.
