Într-o lume în care tehnologia pătrunde tot mai profund în domeniul justiției, România se apropie de momentul în care inteligența artificială (AI) ar putea deveni un partener de încredere în activitatea instanțelor. Cu toate acestea, judecătorii și magistrații pun clar limite în utilizarea acestei tehnologii, afirmând că AI trebuie să rămână un instrument de sprijin, nu un decident. Astfel, România urmărește implementarea prudentă a soluțiilor digitale în sistemul judiciar, având în vedere provocările și complexitatea specifică procesului de judecată.
AI, un ajutor pentru sarcinile repetitive și documentare
Integrarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar s-a dovedit deja un ajutor pentru simplificarea anumitor activități, mai ales pentru sarcinile repetitive și organizarea volumelor mari de informații din dosare. Judecătorul CSM Claudiu Drăgușin explică această poziție, subliniind că „există mecanisme pentru sarcini repetitive care îi ajută pe grefieri și pe judecători. În condițiile în care există un deficit de grefieri, orice sprijin tehnologic este binevenit.” În practică, aceste instrumente permit redactarea automată a unor secțiuni introductive din hotărârile judecătorești, sintetizând declarațiile părților și alte informații esențiale.
Deja există aplicații ce folosesc AI în anumite instanțe din țară, iar această tendință vine în contextul unui sistem sub presiune din cauza deficitului acut de personal și a creșterii volumului de dosare. Astfel de tehnologii nu înlocuiesc judecătorii, însă contribuie la accelerarea procesului administrativ, eliberând timp pentru analiza propriu-zisă a cazurilor. În condițiile în care activitatea judiciară implică multă documentație și gestionarea unor informații complexe, AI-ul reprezintă o soluție promițătoare pentru eficientizare fără a compromite calitatea deciziilor.
Dezvoltarea unor soluții personalizate cu specialiști IT
În efortul de a integra aceste tehnologii, Consiliul Superior al Magistraturii și partenerii implicați din mediul academic au demarat proiecte pilot în colaborare cu experți din domeniul tehnologic. Institutul Politehnic și alți specialiști IT sunt implicați în dezvoltarea unor sisteme adaptate realității judiciare românești. Aceste inițiative vizează crearea unui „asistent digital”, menit să ușureze munca judecătorilor prin facilitarea redactării și organizării dosarelor, precum și crearea unui flux de lucru mai eficient în instanțe.
Unele dintre aceste aplicații au fost concepute chiar cu participarea magistraților care dețin cunoștințe de specialitate în IT, asigurând astfel o mai bună adaptare la cerințele specifice ale sistemului judiciar. În ansamblu, acestea urmăresc să ofere judecătorilor instrumente intuitive, capabile să răspundă celor mai exigente nevoi administrative.
Limitările și responsabilitățile în utilizarea AI în justiție
Cu toate acestea, judecătorul Claudiu Drăgușin subliniază clar că AI nu trebuie să fie folosit pentru analize juridice sau pentru a lua decizii în locul omului. În discursul său, acesta afirmă că „procesul de judecată implică o analiză complexă, bazată pe experiență și pe raționament uman, elemente pe care tehnologia nu le poate reproduce în mod fidel”. De aceea, utilizarea AI trebuie strict să limiteze la sprijinul administrativ, fără a încredința vreodată mașinii decizii care implică responsabilitate și discernământ.
Exemple din alte țări arată riscurile unei folosiri necontrolate a IA în domeniul justiției, unde au fost semnalate cazuri de erori grave, precum invocarea unor argumente sau precedente juridice inexistente. În plus, unii experți atrag atenția asupra posibilităților de abuz sau de manipulare dacă aceste sisteme nu sunt corect regulate și monitorizate atent.
Trecerea către o justiție digitalizată, care include AI-ul ca sprijin, pare a fi un obiectiv de urmărit, însă cu o atenție deosebită la responsabilitate și la păstrarea rolului fundamental al factorului uman. În timp ce România face pași către astfel de tehnologii, perspectiva unui judecător cu un „asistent” AI devine tot mai reală, dar rămâne de văzut cum va fi gestionată această tranziție pentru a păstra echilibrul între progres și integritatea sistemului de justiție.
Sursa: Go4IT
