Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a avertizat că noul șoc energetic, cauzat de conflictul din Strâmtoarea Hormuz, riscă să alimenteze inflația și să frâneze creșterea economică în zona euro. Lagarde a subliniat importanța unui răspuns fiscal țintit din partea guvernelor, pentru a proteja gospodăriile vulnerabile fără a exacerba problemele economice.
Discursul a fost susținut la Berlin, cu ocazia aniversării a 75 de ani a Asociației Băncilor Germane. Lagarde a descris contextul actual drept unul marcat de multiple crize succesive, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică și creșterile tarifare. Europa se confruntă acum cu un conflict militar care a închis „cel mai important punct de strangulare energetică din lume”, Strâmtoarea Hormuz.
Impactul noului șoc energetic
Pierderea netă de petrol este estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global. Lagarde a menționat că piețele par să mizeze încă pe o perturbare de scurtă durată. Cu toate acestea, președinta BCE a avertizat că perspectivele rămân fragile și că scenarii mai grave sunt încă posibile. Dacă perturbarea persistă, efectele se vor extinde nu doar prin costuri energetice mai ridicate, ci și prin pierderea unor inputuri critice.
Două elemente sunt decisive pentru răspunsul monetar: durata perturbării și transmiterea creșterii prețurilor la energie în inflația de bază. Lagarde a subliniat că experiența trecută a arătat că dimensiunea șocului nu determină singură consecințele economice. Situația din 2022, când cererea puternică, blocajele globale în lanțurile de aprovizionare și lipsa acută de forță de muncă au favorizat o transmitere amplă în economie, este diferită de episoadele din 2008 și 2011. Acum, două forțe trag în direcții opuse, ceea ce va fi clarificat doar odată cu apariția datelor efective privind comportamentul firmelor și negocierile salariale.
Recomandări pentru guverne privind măsurile fiscale
Lagarde a menționat că guvernele se confruntă cu o presiune puternică de a proteja gospodăriile atunci când prețurile energiei cresc. BCE sugerează că răspunsul la noul șoc energetic nu trebuie să repete formula largă și costisitoare din 2022. Măsurile bazate pe preț, precum reducerile de taxe și plafonările, pot reduce inflația, dar estompează semnalul necesar gospodăriilor și firmelor pentru a reduce consumul de energie.
Măsurile bazate pe venit pot proteja cetățenii, dar cu riscul de a stimula prea mult economia. Transferurile fiscale către gospodăriile cu venituri mici sunt necesare social și stabilizatoare economic, dar sprijinul extins susține cererea și permite firmelor să transfere mai ușor costurile mai mari. Concluzia transmisă guvernelor a fost că sprijinul trebuie să fie selectiv.
Poziția BCE privind stabilitatea prețurilor
BCE nu anunță o schimbare imediată de direcție, dar semnalează că va urmări îndeaproape durata perturbării și amploarea transmiterii în inflație. Lagarde a reiterat angajamentul instituției de a readuce inflația la 2% pe termen mediu. În discursul său, președinta BCE a subliniat că măsurile temporare, țintite și care păstrează semnalul de preț pot proteja categoriile cele mai vulnerabile fără a agrava inflația și fără a slăbi stabilitatea finanțelor publice.
