Primăria Capitalei și sectoarele din București se pregătesc să gestioneze suma impresionantă de aproape 7,9 miliarde de lei (1,59 miliarde de euro), destinată finanțării proiectelor locale, în cadrul unui proces de repartizare stabilit recent. Cu o majorare semnificativă față de anii anteriori, bugetul reflectă eforturile autorităților locale de a direcționa resursele către cele mai presante nevoi ale orașului. Decizia, luată de Consiliul General al Municipiului București (CGMB), a fost adoptată în urma votului unanim al consilierilor, în contextul în care proiectul de hotărâre a trecut cu 41 de voturi pentru și fără opoziție, asigurând astfel o repartizare clară a fondurilor pe sectoare.
Repartizarea fondurilor: un echilibru fragil între necesități și limitări legislative
Repartizarea se face în proporție de 85% din impozitul pe venit estimat a fi colectat în perioada aprilie 2026 – decembrie 2026. Concret, municipiul va păstra o sumă de aproximativ 3,6 miliarde de lei (727 milioane euro), destinată direct pentru proiecte și funcționare, fiind cea mai considerabilă parte din totalul alocat. Restul celor 4,7 miliarde de lei (949 milioane euro), solicitate de cele șase sectoare, au fost supuse unor ajustări severe, în special în cazul Sectorului 3, unde discrepanțele între cererile inițiale și realitatea legală au atras atenția autorităților centrale și locale.
Discrepanțele Sectorului 3 și ajustările financiare
Primarul Robert Negoiță ceruse pentru Sectorul 3 suma de 1,264 miliarde de lei (254 milioane euro), dintr-o solicitare inițială fără precedent, formulată pentru întreaga perioadă aprilie 2026 – decembrie 2026. Însă, în urma verificărilor, Direcția Generală Economică a Primăriei Capitalei a descoperit o eroare în fundamentarea acestei cereri, majoritatea sumelor fiind cerute pentru un interval de timp mai lung decât permite legea. Ca urmare, suma aprobată pentru Sectorul 3 a fost redusă cu aproape 400 de milioane de lei (80 milioane euro), fiind fixată la 873 milioane de lei (175 milioane euro). În ciuda acestor limitări, Sectorul 3 primește totuși cea mai mare alocare dintre toate cele șase sectoare.
Alocările pentru celelalte sectoare: echilibru sau discrepanțe?
Pe poziția secundă în ierarhie se află Sectorul 6, unde primarul interimar Paul Moldovan a solicitat și a primit suma conform cererii, adică 806,7 milioane de lei (162 milioane euro). Sectorul 4 se află pe locul trei, cu o solicitare de aproape 777 milioane de lei (156 milioane euro), urmat de Sectorul 2, cu un necesar de aproape 692 milioane de lei (139 milioane euro). La coada listei se află Sectorul 1, unde edilul George Tutuță a cerut doar aproximativ 533 milioane de lei (107 milioane euro), fiind cea mai mică sumă alocată din plafonul de 85%.
Impactul bugetului asupra administrației și perspectivele viitoare
Din totalul de aproape 7,9 miliarde de lei, Primăria Capitalei va reține cea mai mare sumă, de peste 3,6 miliarde de lei (727 milioane euro). Diferența de fonduri va merge către cele șase sectoare, în funcție de nevoile și solicitările lor, dar cu ajustări legale și financiare care țin cont de posibilitățile reale și de restricțiile impuse de legislație. Procesul de repartizare reflectă o prioritizare clară a investițiilor și proiectelor de dezvoltare urbană, însă rămâne de văzut cum vor fi utilizate aceste resurse în următoarele luni, în condițiile unui context economic și politic complex.
Un aspect aparte îl constituie și discuțiile despre transparență și justiție în alocarea fondurilor, având în vedere discrepanțele din cererile făcute de sector și sumele aprobate. În timp ce unele sectoare pot valorifica în mod eficient capitalul primit, altele trebuie să se adapteze unor resurse mai restrânse, ceea ce poate influența direct calitatea serviciilor publice și dezvoltarea orașului în ansamblu.
Pe măsură ce autoritățile locale se pregătesc să implementeze aceste planuri, rămâne de urmărit dacă alocările vor răspunde eficient nevoilor populației și dacă vor permite Bucureștiului să facă față provocărilor majore ale urbanizării și ale gestionării eficiente a resurselor publice.
