În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va efectua trecerea la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, marcând astfel începutul perioadei de vară din punct de vedere oficial al timpului. Această modificare, aplicată în majoritatea statelor europene, va influența activitățile zilnice, transportul și viața cotidiană a oamenilor.
Adoptată în mod curent pentru a optimiza utilizarea luminii naturale, ajustarea orei a fost inițiată pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin a propus ideea ca o măsură pentru a reduce consumul de energie. Totuși, implementarea efectivă a avut loc în timpul Primului Război Mondial, când Germania a introdus-o în 1916, idee ce s-a răspândit rapid în întreaga Europă.
Impactul asupra activităților economice și sociale
Specialiștii afirmă că trecerea la ora de vară se dovedește a fi benefică atât din punct de vedere economic, cât și social. Prin creșterea duratei luminii naturale pe parcursul serii, se estimează că se reduce consumul de electricitate pentru iluminat, ceea ce poate conduce la economii semnificative. “O lumină naturală prelungită înseamnă mai mult timp pentru activități în aer liber, ceea ce se traduce într-un consum redus al resurselor energetice”, a declarat expertul în domeniul energiei, Andrei Popescu.
În plus, schimbarea orei încurajează o mai mare sociabilitate. Lumea tinde să iasă mai mult în oraș pe timpul serii, iar activitățile de recreere se intensifică. “Observăm o creștere a numărului de persoane care practică sporturi sau care participă la evenimente comunitare în perioada de vară”, a adăugat Popescu.
Sănătatea populației – un beneficiu neașteptat
Un alt aspect pozitiv al trecerii la ora de vară este impactul asupra sănătății. Existența unei lumini naturale mai abundente poate contribui semnificativ la creșterea nivelului de vitamina D, esențială pentru organism. De asemenea, expunerea la soare ajută la combaterea depresiei sezoniere, un fenomen frecvent în rândul populației în perioada de iarnă.
Psihologul Maria Ionescu a afirmat că “mulți dintre pacienții mei au raportat o stare de spirit îmbunătățită în urma ajustării la ora de vară. Mai mult timp petrecut în aer liber și o soare mai mult timp pe cer contribuie la reducerea simptomelor de anxietate și depresie”.
Controversele și dezbaterile actuale
Cu toate acestea, trecerea la ora de vară nu este lipsită de controverse. Critici susțin că efectele economice pozitive sunt discutabile, având în vedere introducerea tehnologiilor moderne care au schimbat semnificativ consumul de energie. De exemplu, becurile LED și aparatele electrocasnice eficiente energetic limitează nevoia de iluminat artificial. Astfel, mulți se întreabă dacă această ajustare este, în continuare, justificată.
Unii state, cum ar fi Islanda și Turcia, au decis să renunțe complet la schimbarea orei, lăsându-și cetățenii să trăiască într-un ritm stabil, fără variații sezoniere. Această abordare a stârnit discuții la nivel european, iar mulți alegători își exprimă dorința pentru o reformă în acest sens. “Oamenii devin din ce în ce mai obosiți de schimbările constante și își doresc un program stabil”, a declarat activistul de mediu Elena Dobre.
În ciuda dezbaterilor și a divergențelor de opinie, România își va respecta programul tradițional și va schimba ora în 2026, continuând astfel o practică care a rămas în vigoare de mai bine de un secol. Indiferent de opinii, efectele acestei decizii se vor resimți în toate aspectele vieții cotidiene, influențând atât economia, cât și sănătatea publicului.
