România trece în această noapte la ora de vară, schimbare programată pentru duminică, 29 martie 2026, la miezul nopții. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această ajustare va reduce durata zilei la 23 de ore, marcând începutul sezonului în care lumina naturală va fi mai prezentă în orele după-amiezii. Măsura face parte din planul de armonizare cu reglementările europene, fiind aplicată în mod obișnuit în ultimul weekend din martie și menținută până în ultima duminică din octombrie.
Reprezentanții oficiali fac apel la populație să fie pregătită pentru această schimbare, având în vedere efectele potențiale asupra somnului și stării generale. Trecerea la ora de vară, deși simplă în aparență, poate avea un impact semnificativ asupra ritmului biologic, mai ales pentru persoanele sensibile la dezechilibrele de program.
Schimbare în noaptea de sâmbătă spre duminică și efectele asupra sănătății
Aceasta nu este prima dată când România adoptă această măsura, insă efectele ei sunt resimțite diferit de fiecare. Medicul Răzvan Lungu, specialist pneumolog și expert în somnologie, afirmă că această trecere poate fi mai dificilă decât revenirea la ora de iarnă. „Pierderea unei ore de somn poate determina o stare temporară de oboseală, dificultăți de concentrare și probleme la trezire”, explică el.
Pentru a diminua aceste efecte, medicul recomanda ajustarea treptată a orei de culcare cu câteva minute în zilele anterioare schimbării. Expunerea la lumina naturală în timpul zilei ajută, de asemenea, la recalibrarea ceasului intern, pentru o adaptare mai lină la noul orar. În cazul în care stările de somnolență sunt persistente, expertul sugerează scurte perioade de odihnă, nu mai lungi de 20 de minute, pentru refacerea energiei.
Context și istoricul sistemului de ora sezonieră în România
Ideea de a ajusta ceasurile în funcție de anotimp are rădăcini adânci în istoria modernă. Sistemul a fost introdus pentru prima dată în România în anii ’30, ca parte a eforturilor de economisire energetică, fiind inspirat de practici din alte țări europene. În timpul Primului Război Mondial, Germania și Austro-Ungaria au fost primele state care au aplicat această măsură pentru a reduce consumul de combustibili utilizati pentru iluminat.
După mulți ani de suspendare în timpul perioadei comuniste, România a reluat regulamentul european din 1997, sincronizându-și astfel ora oficială cu cea a Uniunii Europene. De atunci, schimbarea sezonieră a orei a devenit o rutină, menită să valorifice mai eficient lumina naturală și să reducă consumul de energie electrică.
Dezbaterea despre eliminarea trecerii sezoniere a orei în UE
În ultimii ani, discuțiile privind renunțarea la acest sistem au câștigat teren atât în Europa, cât și în România. În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea eliminării obligatorii a schimbării de două ori pe an, oferind statelor membre libertatea de a decide dacă vor menține ora de vară sau cea de iarnă.
Deocamdată, însă, decizia finală nu a fost adoptată, iar sistemul continuă să fie aplicat în toate țările membre. Observatorii consideră că această continuare ar putea fi revizuită în perioada următoare, în condițiile în care unele cercetări indică potențiale efecte negative asupra sănătății și bunăstării populației.
România va rămâne, cel puțin pentru moment, parte a acestui sistem, urmând ca pe termen lung, eventual, să se analizeze posibilitatea unor modificări legislative. Pentru acum, însă, cetățenii sunt invitați să fie precauți și să adopte măsuri menite să faciliteze adaptarea la noul orar, astfel încât schimbarea să fie cât mai puțin perturbatoare.
