Propaganda rusă în spațiul religios și politic din România: o armă în lupta pentru influență
De câțiva ani bătăliile pentru dominarea discursului public din România nu se mai duc exclusiv pe fronturile tradiționale ale politicii. În spatele scenei, o campanie de promovare a narațiunilor favorabile Moscovei își extinde influența prin canale religioase, social media și lideri espirituali, punând în pericol echilibrul delicat al discursului public românesc.
Vectori de propagandă: clerici, politicieni și sateliți în sutană
Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului este, poate, cel mai cunoscut exponent al propagandei prorușești în spațiul ortodox din România. Deși a fost sancționat de Sinodul BOR pentru unele declarații, acesta continuă să promoveze mesaje de elogiu la adresa liderului rus Vladimir Putin, descriindu-l ca pe un „mare ctitor”. În același timp, discursul său adesea rezonează cu tezele Kremlinului, susținând că Vladimir Putin este un apărător al valorilor creștine și al Ortodoxiei autentice.
Temele promovate de Teodosie includ și critica vehementă a „Occidentului satanic”, perceput ca fiind cauza tuturor răurilor în societate. În contexte publice, arhiepiscopul vorbește despre „distrugerea familiei” și despre „diluarea identității naționale”, aliniindu-se astfel cu narativele strategice ale Rusiei de a fragiliza sistemele democratice vest-europene și NATO. Contribuția sa la propagarea acestor teme se extinde și în mediul online, unde postările și emisiunile sale devin virale și influențează opinia publică.
Nu doar clericii de la Muntele Athos sau din Ucraina sunt în linia întâi a acestei campanii. În România, lideri spirituali ca Părintele Calistrat de la Vlădiceni sau fostul preot Ciprian Mega au devenit figuri extrem de active în promovarea unor ideologii și narative susținute de Moscova. Mega, după ce a fost caterisit pentru contacte cu oficiali ruși, continuă să oferteze mesaje antioccidentale și evoluează în spațiul online ca un adevărat purtător de mesaj prorus.
Războiul informațional și influența pe rețelele sociale
Rețelele sociale au devenit principalele arme ale propagandei ruse în spațiul românesc. Zeci de site-uri și publicații „pioase” aparținând unor figuri religioase sau politice, care, sub masca unor portaluri religioase, dissemină teorii ale conspirației, frica față de tehnologie sau chiar mesaje anti-Ucraina. În aceste medii, ajutorul pentru Ucraina devine un păcat, iar înțelepciunea „creștină” se substituie cu propagandă orchestrată din surse externe.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă și campaniile de promovare a candidaturii lui Călin Georgescu, susținut de unele cercuri conservatoare și extremiste. Investiții considerabile în social media, inclusiv pe platforma TikTok, au permis răspândirea mesajelor de la unele conturi asociate cu Rusia, sub protecția unor fonduri și algoritmi care favorizează conținutul răspândit de influenceri pro-Kremlin.
Profund afectată de această campanie, Biserica Ortodoxă Română pare să fi pierdut denodori lupta pentru controlul discursului ortodox în spațiul digital. În timp ce vocea oficială a Patriarhiei, prin reprezentanți ca Vasile Bănescu sau teologi precum Radu Preda, încearcă să contracareze propaganda prorusă, în opinia experților, mesajele lor au fost marginalizate sau distorsionate de influența rețelelor sociale și a influenceriilor fără pregătire teologică, dar cu mare priză la public.
Impactul și fragilitatea poziției BOR
Ce se întâmplă cu biserica națională în această luptă? În timp ce unele voci din elita ortodoxă atrag atenția asupra pericolului de denaturare a mesajului creștin și a colocviilor cu grupările extremiste, prea puțini clerici de rang superior reușesc să răspundă critic propagandei din online. În special, grupurile de influenceri religioși, precum Părintele Pimen Vlad sau Savatie Baștovoi, au devenit în mediul digital adevărați vectori de propagandă. Un caz emblematic îl reprezintă și încercarea de a promova, prin influenceri și lideri religioși, discursuri ce susțin vădit interese externe.
De altfel, scandalurile legate de implicarea clericilor în politică și în discursuri extremiste nu par să-i sperie pe cei din cercurile de influență pro-Rusia. În ciuda sancțiunilor sau criticiilor din partea unor oficiali ai BOR, aceștia continuă să susțină narativele Kremlinului, profitând de lipsa unui control eficient din partea instituțiilor și de fragilitatea educației teologice în rândul clericilor și credincioșilor.
Pe de altă parte, influența actorilor de pe scena religio-politică în contextul alegerilor prezidențiale și a configurării opțiunilor electorale a devenit extrem de evidentă. În timp ce reprezentanți ai mișcărilor extremiste și propagandiștii în sutană își consolidau pozițiile, manipularea informației a devenit o unealtă a unei noi forme de război informațional.
Deși Biserica Ortodoxă Română a fost în mod tradițional un factor de stabilitate, în această criză de informație și influență, ea pare să fi pierdut teren în fața unor mesaje și influenceri mai deștepți, mai conectați și mai dispuși să promoveze, în numele „tradiției”, interese străine. În condițiile în care propaganda rusă a reușit să împletească credința cu ideologia politică și să o transforme într-un instrument de destabilizare, e limpede că această bătălie pentru sufletul și mintea românilor nu s-a încheiat încă.
