Ramona Ioana Bruynseels a adus în atenție o situație alarmantă legată de gestionarea fondurilor europene în România. Potrivit datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, după mai bine de cinci ani din cei șapte alocați, rata de absorbție efectivă a fondurilor este de doar 19,31%. Aceasta înseamnă că statul român a reușit să utilizeze doar o fracțiune infimă din alocările europene, iar pentru următorii doi ani rămași din ciclul financiar, șansele de a atinge o absorbție record sunt foarte reduse. Specialiștii, inclusiv cei în funcții guvernamentale, nu au reușit să depășească această barieră, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea administrației de a gestiona eficient fondurile publice europene.
Reprezentantul AUR a punctat faptul că ceea ce trebuie să ne preocupe în mod prioritar sunt planurile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, mai ales având în vedere noile condiții impuse de Uniunea Europeană. Bugetul de aproape 2.000 miliarde de euro va fi în continuare concentrat pe domenii strategice precum tehnologii avansate, apărare și o agricultură modificată, în concordanță cu noile directive europene. Însă, schimbările majore de structură propuse ar putea reprezenta un obstacol major pentru România. În loc de cele peste 540 de programe distincte existente până acum, noul cadru prevede doar 27 de planuri de parteneriat. Aceasta înseamnă că agricultura, industria și serviciile vor fi integrate într-un singur plan național, ceea ce ridică întrebări privind riscul de incoerență și de gestionare defectuoasă. Parlamentarul Bruynseels atrage atenția că România nu dispune de un plan de țară clar și coerent, ceea ce complică chiar și planificarea și implementarea unor măsuri transparente și eficiente. În plus, ea afirmă că partidele politice aflate la guvernare, precum PSD și PNL, au o experiență îndoielnică în gestionarea fondurilor europene, ceea ce putea duce la perpetuarea situației deficitare în absorbția fondurilor.
AUR cere Guvernului, în special Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, să acorde prioritate proiectelor cu adevărat utile pentru economia națională. În opinia parlamentarului, creșterea ponderii fondurilor destinate mediului de afaceri, în special IMM-urilor, trebuie să devină o prioritate națională. Acestea sunt motorul economiei, dar în ultimele perioade s-au confruntat cu reducerea activităților, relocarea sediilor sau chiar închiderea afacerilor. „Judecând după toate măsurile guvernamentale de austeritate, încă nu se înțelege importanța IMM-urilor în dezvoltarea economică, în crearea de locuri de muncă și în tehnologizarea fluxurilor economice”, a declarat Bruynseels. Aceasta avertizează că, fără o schimbare radicală în modul în care fondurile europene sunt gestionate, România riscă să piardă oportunitatea de a absorbi o parte considerabilă din alocările viitoare, ceea ce poate avea consecințe grave pe termen lung pentru dezvoltarea economică și socială. Faptele concrete includ declarația deputatului AUR din 6 aprilie 2026, conform căreia „cei vinovați pentru pierderea fondurilor europene din ultimii ani ar trebui să plătească și să își asume responsabilitatea pentru gestionarea defectuoasă”. Gedica asupra responsabilității și schimbarea mentalității în administrație rămân, pentru moment, obiective cheie, dar fără rezultate concrete în planul implementării eficiente a fondurilor europene în România.Absorbția fondurilor europene în România, un proces fără rezultate concrete după mai bine de șapte ani
Perspectivele financiare pentru perioada 2028-2034 și riscurile pentru România
Urgența revitalizării sectorului IMM și responsabilitatea în gestionarea fondurilor europene
Ramona Ioana Bruynseels avertizează: România poate pierde fonduri europene până în 2034 dacă PSD, PNL, USR și UDMR rămân la putere