Rezultatele recente ale unui sondaj sociologic în Republica Moldova indică o sprijinire semnificativă a ideii unirii cu România, în ciuda percepției generale de rezistență și divizare în rândul populației. Potrivit cercetării realizate de ATES research group, aproape jumătate dintre respondenții din republică, respectiv 44%, au declarat că ar vota „Da” într-un referendum pentru unirea cu România, dacă acesta s-ar ține duminica următoare. La nivelul diasporei moldovene, susținerea pentru această opțiune crește și ajunge la 60,8%. Procentajele arată o schimbare semnificativă față de percepțiile frecvent vehiculate în spațiul public, sugerând o evoluție a atitudinii față de această temă.
Sprijin semnificativ pentru unire în rândul moldovenilor și diasporei
Recolta de date relevă că o majoritate relativă în Republica Moldova, dar și o largă susținere în diaspora, sunt în favoarea unirii. În rândul moldovenilor, 52,1% consideră că această unire le-ar aduce mai multe avantaje, în timp ce 33% optează pentru dezavantaje. În diaspora, proporția celor care cred în beneficii crește și ajunge la 52,1%. În plus, sondajul reflectă și o creștere a identității naționale românești, aproape 15% declarându-se etnici români și aproape 65% identifiându-se ca moldoveni, dar considerați ca fiind același popor de către cei care vorbesc limba română și percep România ca pe o entitate comună.
Percepția asupra avantajelor și dezavantajelor unirii
Printre avantajele menționate cel mai frecvent se numără beneficiile economice, precum pensii și salarii mai mari, accesul la locuri de muncă și libera circulație. Susținătorii consideră că o eventuală unire ar putea stimula economia, dezvoltând infrastructura și creând oportunități mai bune pentru cetățeni. În schimb, cel mai adesea invocat dezavantaj răman pierderea suveranității și independenței naționale, precum și tensiunile interetnice și ruperea legăturilor cu Rusia.
Perioada ideală pentru realizarea unirii e în următorii 2-4 ani
Cei mai mulți respondenți care susțin unirea cred că acest proces se poate realiza în următorii doi până la patru ani. Această percepție indică o intenție clară de a vedea forțarea unui proces în vederea realizării unei uniuni în timp relativ scurt. Cercetarea evidențiază, de asemenea, o amplificare a sentimentului național românesc, în special în diasporă, unde o proporție dublă față de respondenții din Republica Moldova se identifică cu etnia română.
Limba și identitatea națională: schimbări în percepție
Rezultatele sondajului arată o schimbare subtilă în privința limbii și identității. În Republica Moldova, 44,2% dintre respondenți declară că vorbesc limba română, iar 40% limba moldovenească, deși tendința arată o creștere a celor care se identifică ca vorbitori de limba română. În diaspora, această proporție crește până la circa 72%. De asemenea, aproape 15% din cei intervievați se declară etnici români, și aproape 65% etnici moldoveni, dar cu o conștiință tot mai pronunțată a unității lor culturale și istorice cu România.
Percepția publicului contrazice stereotipiile
Rezultatele studiului demonstrează că sprijinul pentru unire nu este doar o idee marginală sau al unui segment restrâns. Pluralitatea opiniilor în cadrul populației și creșterea semnificativă a susținerii în diaspora indică o schimbare majoră în percepție. Cercetătorii susțin că această evoluție reprezintă mai mult decât un simple curent de moment, ci o indicatie clară a unei tendințe în creștere, ce ar putea influența decisiv politica și discursul public în viitorul apropiat.
La fel ca și în alte sondaje recente, studiul confirmă că discursul public asupra unirii trebuie reevaluat, întrucât nu mai este moneda unică a unei minorități, ci devine o opțiune în gândirea unei părți însemnate a populației Republicii Moldova, dar și a moldovenilor din diasporă. O campanie de informare și consolidare a acestei poziții ar putea amplifica și mai mult sprijinul pentru această posibilă unire în anii următori.
