Sănătate

România, „campioană” la inflație în Uniunea Europeană: Ce urmează?

România, „campioană” la inflație în Uniunea Europeană: Ce urmează?

România, lider absolut în UE la inflație și scumpiri: Consumul și investițiile, în scădere

România a început anul 2026 cu cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, atât la nivel general, cât și în ceea ce privește prețurile alimentelor. Datele economice indică o deteriorare semnificativă a indicatorilor cheie pentru nivelul de trai, cu efecte negative asupra consumului, investițiilor și puterii de cumpărare a cetățenilor.

Inflația, de patru ori peste media europeană

Potrivit datelor Eurostat, în februarie 2026, rata anuală a inflației în România a atins 8,3%, de aproape patru ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Situația este alarmantă, România fiind urmată de Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%, țări care înregistrează rate mult mai mici.

Presiunea inflaționistă se resimte puternic și în ceea ce privește prețurile alimentelor. În ianuarie 2026, România a consemnat cea mai mare inflație alimentară din UE, de 7,6%, în timp ce media europeană a fost de 2,5%. Rate semnificative au fost înregistrate și în Estonia (6,1%) și Grecia (4,7%), dar decalajul față de România rămâne considerabil.

Evoluția prețurilor la alimente arată o tendință de creștere constantă, începând cu a doua jumătate a anului 2024. Inflația alimentară a accelerat de la 4,3% în ianuarie-februarie 2025 la 8,9% în august. Chiar dacă a urmat o ușoară corecție, prețurile au rămas ridicate, atingând 7,6% în ianuarie 2026.

Consumul și investițiile, în declin

Datele privind consumul indică o slăbire a economiei. După ce a înregistrat creșteri în prima parte a anului 2025, consumul a intrat pe un trend descendent din august. Indicatorul a coborât la -6,2% în februarie 2026.

În același timp, investițiile finanțate din bugetul de stat au suferit o reducere abruptă. În primele două luni din 2026, acestea au totalizat 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă a anului 2025, reprezentând o scădere de 55%.

Eroziunea puterii de cumpărare este evidentă și în cazul veniturilor. Câștigul salarial mediu net a intrat pe un trend negativ începând din iulie 2025, ajungând la -5,0% în februarie 2026. Puterea de cumpărare a pensiilor a suferit, de asemenea, o scădere accentuată, trecând de la o creștere de peste 30% în toamna lui 2024 la -8,3% în ianuarie și februarie 2026.

În februarie 2026, România se confruntă cu o inflație generală de 8,3% și o inflație alimentară de 7,6%, în timp ce consumul și investițiile publice sunt în scădere.