O bacterie responsabilă pentru scarlatină a fost descoperită într-o mumie precolumbiană din Bolivia, sugerând că această boală exista în Americi cu mult înainte de contactul cu europenii. Descoperirea, realizată de cercetători de la Eurac Research, aduce noi informații despre istoria și evoluția acestei infecții bacteriene, care a cunoscut o revenire în ultimii ani.
O descoperire neașteptată într-o mumie
Cercetătorii, conduși de Frank Maixner, au analizat rămășițele umane mumificate natural, descoperind urme ale bacteriei Streptococcus pyogenes în timp ce studiau ADN-ul mumiilor. Această abordare deschisă, care investighează nu doar ADN-ul uman, ci și pe cel al microorganismelor prezente în rămășițe, a condus la această descoperire surprinzătoare. Mumia, aparținând unui tânăr de origine indigenă care a trăit între anii 1283 și 1383, provenea dintr-un chullpa, un tip de turn funerar specific regiunii Altiplano din Bolivia.
Analiza unui dinte al individului a dezvăluit prezența bacteriei. Având în vedere relevanța medicală actuală a acestui agent patogen, cercetătorii au decis să îl studieze în detaliu. Pentru a reconstrui genomul antic, echipa a folosit o metodă numită asamblare de novo, un proces computațional care reconstruiește genomul de la zero.
Ce dezvăluie genomul antic
Starea excelentă a ADN-ului, datorată condițiilor reci și uscate din zonele înalte ale Boliviei, a permis reconstruirea unui genom aproape complet. Aceasta a oferit numeroase informații, arătând, de exemplu, că bacteria era deja capabilă să provoace boala. Tulpina antică conținea multe dintre genele patogene întâlnite la variantele moderne.
Microbiologul Mohamed Sarhan a explicat că această metodă oferă un avantaj major, deoarece cercetătorii nu sunt influențați de referințe moderne și pot descoperi informații complet noi. Guido Valverde a adăugat că analiza genetică sugerează că majoritatea liniilor evolutive ale tulpinilor moderne de Streptococcus pyogenes s-au separat acum aproximativ 5.000 de ani. Această perioadă coincide cu momentul în care oamenii au început să ducă o viață mai sedentară și să trăiască în comunități mai dense.
Implicații pentru înțelegerea bolii
Descoperirea aduce noi perspective asupra istoriei și evoluției scarlatinei. Cercetătorii au identificat aceeași bacterie și în seturi de date ADN din Europa vechi de aproximativ 4.000 de ani. De asemenea, au descoperit specii înrudite de Streptococcus în rămășițe de gorile din Africa, datând de circa 200 de ani. Studiul, publicat în revista Nature Communications, subliniază importanța înțelegerii evoluției pe termen lung a patogenului, mai ales în ceea ce privește virulența sa în populațiile antice.
