Președintele interimar al PSD Sector 4 solicită ștergerea numelui său dintr-o investigație, invocând prejudiciu reputațional
Într-un gest rar pentru politica românească, Alexandru Hazem Kansou, președinte interimar al PSD Sector 4 și o figură proeminentă a administrației locale din București, a încercat să determine redacția unui ziar să elimine numele său dintr-un articol publicat recent. Solicitarea, transmisă prin intermediul unui reprezentant legal, ridică semne de întrebare privind limitele transparenței și responsabilitatea în politica locală și jurnalism.
Kansou, cunoscut pentru multiplele sale funcții publice și influență în administrația bucureșteană, consideră că menționarea numelui său într-o investigație despre veniturile și pozițiile sale publice ar produce “prejudiciu reputațional” și o “intruziune în viața sa”. În cadrul articolului, publicat de mai bine de nouă luni, sunt expuse detalii despre salariile și funcțiile deținute de acesta, al cărui venit anual depășește suma de 65.000 de euro, după cum reiese din declarațiile sale de avere. O asemenea expunere publică a veniturilor și a implicării politice pare a fi de natura de a oferi cetățenilor o imagine clară asupra oamenilor care decid pentru comunitate.
Ce ridică tot mai mult semne de întrebare este însă poziția lui Kansou, solicitând ca numele său să nu fie menționat, pe motiv de prejudiciu reputațional, chiar dacă în jurul său nu planează nicio condamnare penală sau procedură în curs. Reprezentantul legal al politicianului a scris editorilor: “Solicitarea a fost formulată în contextul în care menținerea acestei asocieri nominale produce, în prezent, un prejudiciu reputațional real, continuu și disproporționat, fără a exista, din înscrisurile oficiale anexate, o condamnare penală”.
De fapt, solicitarea sa pare să deschidă discuția despre limitele acoperirii jurnalistice a persoanelor publice în România, unde, potrivit jurisprudenței internaționale, aceștia trebuie să fie supuși unui nivel mai ridicat de critică. În viziunea lui Kansou și a reprezentantului său, însă, dacă nu există o condamnare, numele acestor politicieni nu ar trebui dezbătut în mod public, așa cum se întâmplă în cazul altora, precum președintele, premierul sau primarii, deși aceștia dețin și funcții cu impact direct asupra vieții cetățenilor.
Avertismentul pentru redacție nu se oprește aici. În cazul în care nu vor respecta această solicitare, Kansou amenință că va intenta acțiuni în justiție, speculând chiar posibilitatea sesizării autorităților competente în domeniul protecției datelor personale. Cu toate acestea, avocații și experții în drept vor clarifica rapid că, în fața unor funcții publice, transparența și responsabilitatea sunt principii fundamentale, iar încercările de a ascunde identitatea sunt greu de justificat din punct de vedere legal.
Impactul asupra discursului politic și asupra transparenței publice
Este dificil să nu te gândești la paradoxul implicării sale în politica românească și la poziția pe care o ocupă în administrația Sectorului 4. Kansou nu este un simplu cetățean, ci o figură centrală în decizii administrative, fiind și consilier general și city manager. Prin urmare, publicul are dreptul să știe cine ia deciziile, ce venituri obține și care sunt conexiunile sale politice. Protejarea identității sale în numele “prejudiciului reputațional” pare să fie o strategie menită să limiteze transparența în politica locală, dar și să pună presiune pe mass-media.
Contextul politic actual, în care corupția și transparența sunt frecvent contestate, face ca astfel de incidente să fie și mai sensibile. În plus, cazul lui Kansou servește drept un exemplu pentru felul în care reprezentanții puterii vor să controleze narațiunea publică și să ascundă anumite aspecte din viața lor profesională, apelând la protejarea imaginii, chiar dacă aceasta vine în contradicție cu principiile jurnalistice.
Viitorul investigațiilor și a dezbaterii publice
Dezbaterea asupra dreptului publicului de a fi informat rămâne deschisă, iar instanțele și autoritățile competente vor fi cele care vor da verdictul final în astfel de cazuri. Deși Kansou pare hotărât să folosească toate pârghiile legale pentru a-și proteja identitatea, mulți experți și jurnaliști consideră că o astfel de presiune poate avea efecte contrare, limitând accesul la informație și întărind tendințe de control și cenzură în spațiul public.
Pentru moment, redacția de la Buletin de București își păstrează poziția de a relata transparenț articolul și informațiile legale și de interes public, fiind convinsă că, în final, principiile libertății de exprimare și ale transparenței trebuie să prevaleze. La fel ca și în alte cazuri, așteptăm, și mai ales sperăm, ca justiția să-și facă punctul de vedere, reafirmând că orice persoană publică trebuie să accepte și chiar să îmbrățișeze corectitudinea și responsabilitatea în spațiul public.
