Un nou Darkness asupra originii Stonehenge-ului: studiul controversat care mută locația Pietrei Altarului cu aproape 750 de kilometri
Un recent studiu aruncă o lumină complet nouă asupra misterului Stonehenge-ului, susținând că una dintre cele mai emblematice și enigmatici structuri preistorice din lume ar avea o origine diferită față de cea acceptată până acum. Specialistii în arheologie și antropologie propun o teorie revoluționară: Piatra Altar, considerată până acum parte integrantă a ansamblului, ar fi fost adusă dintr-o zonă situată la aproape 750 de kilometri distanță, în nord-estul Angliei. Această ipoteză, dacă va fi corroborată de alte cercetări, poate rescrie istoria construcției și a societăților preistorice din regiune.
Mutarea în enigmala geografie a Piatră Altarului
Dezvăluirea vine după o analiză detaliată a datelor geologice și a tehnicilor de penetrabilitate a rocilor, care indică faptul că anumite blocuri folosite pentru a crea Piatra Altar nu provin din locația tradițională în care a fost găsită, în regiunea localității Salisbury. În schimb, aceste probe geologice sugerează o proveniență dintr-o zonă aflată la nord-est de Marea Britanie, în apropierea orașului diacronic, care s-ar afla la aproape 750 de kilometri distanță de situl montan.
Savantul principal implicat în studiul publicat recent afirmă: „Datele noastre indică faptul că Piatra Altar nu ar fi fost adusă din apropierea actualului sit, ci dintr-o regiune extrem de îndepărtată, ceea ce schimbă radical înțelesul pe care îl aveam despre logistica și scopul construcției. Această descoperire ar putea însemna o reconfigurare completă a teoriei privind mobilitatea și organizarea societăților preistorice din acea perioadă.”
Oare ce înseamnă această descoperire pentru istoria neoliticului?
Până acum, teoria majoritară susținea că toate blocurile de piatră folosite în construcția Stonehenge au fost aduse din apropierea sitului, din Munții Preseli din Țara Galilor sau din altă zonă din sud-vestul Angliei, ceea ce sugera o mobilizare complexă, dar relativ limitată, a resurselor din acea epocă. Noua ipoteză, însă, implică o mobilizare mult mai amplă, chiar și pentru o lucrare atât de sofisticată, dar și de ambițioasă.
Pentru comunitatea științifică, această descoperire ridică întrebări fundamentale despre capacitatea și organizarea societăților din începuturile civilizației anglo-saxone. În același timp, implică o reanalizare a rutelelor de acces, a tehnologiei disponibile și a motivației pentru redirecționarea unor astfel de primordi de piatră la distanțe atât de mari.
Ce urmează pentru cercetare?
Deși această teorie a fost primită cu scepticism, specialiștii nu exclud necesitatea unor studii suplimentare pentru a confirma sau infirma aceste afirmații. Arheologii planifică acum să analizeze în detaliu și alte probe geologice, dar și să exploreze posibilele rutiere folosite pentru transportul acestor blocuri încărcate cu simbolism și semnificație religioasă.
Cu toate acestea, descoperirea a tensionat deja anumite convingeri consacrate despre modul în care societățile preistorice au gestionat resursele și au construit monumente a căror dimensiune și complexitate încă fascinează lumea. Dacă va fi dovedită, această nouă perspectivă poate aduce o schimbare majoră în înțelegerea originii Stonehenge, precum și a funcției pe care o avea în societatea de atunci. În timp ce cercetările continuă, un lucru este cert: misterul Pietrei Altar rămâne la fel de învăluit în mister, dar și mai palpitant pentru pasionații de istorie și arheologie.
