Conform Economistul.ro: Uniunea Europeană ia în considerare o schimbare majoră în procesul de extindere, vizând o integrare graduală a statelor candidate în politicile și programele UE, chiar înainte de aderarea deplină. Această abordare ar permite țărilor care îndeplinesc anumite reforme să beneficieze mai devreme de avantajele apartenenței la blocul comunitar, fără însă a primi drept de vot înainte de intrarea oficială în Uniune. Propunerea, detaliată într-un policy brief publicat de Centre for European Policy Studies (CEPS), vine într-un moment crucial, liderii UE pregătindu-se să discute extinderea și reformele necesare pentru funcționarea unui bloc comunitar lărgit, la Consiliul European din 15-16 octombrie.
Integrare treptată și eliminarea blocajelor
Documentul elaborat de Michael Emerson și Tinatin Akhvlediani propune un model în care statele candidate ar putea participa mai profund la activitatea unor agenții, programe și politici ale UE. Ideea este de a crea un traseu clar, în care fiecare reformă îndeplinită să deschidă accesul la anumite beneficii europene. Acest lucru ar putea include integrarea în componente ale pieței unice, acces la fonduri de cercetare sau participarea la programe comune de securitate energetică.
Pe lângă integrarea graduală, CEPS sugerează și separarea disputelor bilaterale de criteriile stricte de aderare la UE. Cazul Macedoniei de Nord, unde discuții legate de nume, istorie sau limbă au încetinit negocierile, este prezentat ca un exemplu. Autorii susțin ca aceste probleme să fie gestionate prin mecanisme de mediere distincte, permițând evaluarea progresului unui candidat să rămână centrată pe criteriile de la Copenhaga și pe adoptarea acquis-ului comunitar.
O altă recomandare vizează utilizarea votului cu majoritate calificată pentru decizii intermediare în procesul de aderare, cum ar fi deschiderea sau închiderea unor capitole de negociere. Unanimitatea ar fi păstrată doar pentru momentul admiterii finale a unui stat membru și pentru ratificarea tratatului de aderare, conform tratatelor actuale. Această măsură ar putea preveni blocajele cauzate de interese specifice ale unor state membre.
Reforme instituționale și noi perspective de securitate
Policy brief-ul subliniază necesitatea unor garanții mai puternice în tratatele de aderare viitoare, prin care să fie prevăzute mecanisme operaționale pentru situațiile în care un stat membru se îndepărtează de la standardele privind statul de drept. Monitorizarea post-aderare, criterii clare de regres și posibilitatea suspendării rapide a unor fonduri sau beneficii sunt printre opțiunile discutate. Aceste instrumente ar funcționa complementar mecanismelor existente, precum Articolul 7 din Tratatul UE.
CEPS propune, de asemenea, ca extinderea să fie integrată explicit în strategiile UE privind securitatea, apărarea, energia, conectivitatea și competitivitatea. Argumentul este că aderările viitoare nu vor schimba doar granițele politice, ci și capacitățile economice, militare, energetice și tehnologice ale Uniunii. Această perspectivă se aliniază tot mai mult dezbaterilor din instituțiile europene, unde extinderea este din ce în ce mai mult discutată alături de reformele interne necesare pentru o Uniune mai mare.
Evaluările pre-aderare, pregătite de Comisia Europeană, vor analiza, de altfel, efectele unei Uniuni extinse asupra pieței unice, securității alimentare, apărării, climei, energiei și migrației. Miniștrii de externe ai statelor membre vor discuta, de asemenea, impactul extinderii asupra securității și apărării europene. Deciziile politice cheie vor fi luate la Consiliul European din 15-16 octombrie.
Sursa: Economistul.ro
