Recuperarea tezaurului dac și a coifului de la Cotofenești marchează finalul unei luni de anchetă și eforturi diplomatice, după mai bine de un an de la jaful de la Muzeul Drents din Olanda. Anunțul a fost făcut oficial de presa olandeză, confirmând întoarcerea acasă a obiectelor de patrimoniu, care au fost găsite îngropate și înveliți în prosop, în condiții aparent intacte.
Starea obiectelor, după recuperare, a fost confirmată de Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Național de Istorie. Acesta a declarat pentru HotNews că „ele sunt intacte” și că vor fi examinate cu meticulozitate pentru a evalua eventualele daune suferite în timpul furtului și al manipulării ulterioare.
Detalii despre recuperare și starea tezaurului
Potrivit sursei române, bunurile au fost descoperite după o percheziție recentă, fiind îngropate în apropierea localității Cotofenești. Anterior, în timpul anchetei, s-au ridicat suspiciuni cu privire la modul în care au fost manipulate și depozitate în perioada de dispariție.
„Au fost găsite îngropate și învelite în prosop”, a confirmat fostul director. El a mai precizat că nu pot fi anticipate daune fizice majore, întrucât brățările de AUR sunt solide și n-au suferit deformări mecanice. Pierderea majoră ar putea fi în cazul coifului, care a fost scăpat și a căzut în timpul operațiunilor de extragere. „El trebuie examinat cu mare atenție pentru că a fost scăpat din mâna hoțului”, a explicat Târnoveanu.
Impactul asupra asigurării și gestionarea fondurilor
România a fost deja despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru coiful de la Cotofenești și brățările dacice, parte a unui proces de recuperare a prejudiciului. Conform clauzelor contractuale, banii vor fi restituiți, însă dacă obiectele au fost deteriorate, costurile de restaurare se vor deduce din sumă.
„Din asigurare, se va scădea costul restaurării”, a explicat fostul director. Acesta a subliniat că deciziile finale vor fi luate de autoritățile competente, inclusiv de către Ministerul Culturii și Ministerul de Finanțe, care gestionează acum fondurile. În cazul în care bunurile sunt recuperate cu deteriorări, suma primită poate fi ajustată în consecință.
Procedura ulterioară și importanța examinării obiectelor
După repatriere, bunurile vor fi supuse unei evaluări amănunțite pentru a determina dacă în timpul furtului sau al depozitării ulterioare au suferit daune mecanice sau alte deteriorări. „Brățările sunt solide, n-au cum să sufere deformări mecanice”, a subliniat Târnoveanu, însă coiful va necesita o verificare amănunțită.
Aceste analize vor avea loc în contextul unei anchete pendinte, iar autoritățile române vor trebui să decidă eventuale intervenții de restaurare încă de pe acum, pentru a asigura conservarea corectă a obiectelor.
Ernest Oberländer-Târnoveanu, fostul director al Muzeului Național de Istorie, a fost demis în urmă cu aproape două luni, pe 28 ianuarie, în urma anchetei legate de furtul tezaurului dacic din depozitul Muzeului de Istorie. Demersurile pentru recuperare și evaluare vor continua în perioada următoare, iar cea mai recentă etapă va fi reprezentată de o conferință de presă organizată de Parchet, programată pentru această după-amiază la Muzeul Drents din Olanda.
Evenimentul va oferi ultimele detalii despre evoluția anchetei și despre modul în care vor fi gestionate și prezentate public bunurile recuperate, inclusiv eventualele concluzii asupra condiției obiectelor și măsurilor necesare pentru conservarea ulterioară.
