Uniunea Europeană ia în calcul reluarea măsurilor de criză energetică utilizate în 2022, după o serie de perturbări majore pe piețele de energie cauzate de conflictul geopolitic în continuare tensionat din Orientul Mijlociu, în special din cauza războiului din Iran. Decizia vine în contextul în care prețurile la energie continuă să crească, iar experții avertizează despre riscul de penurie în cazul unor eventuale rupturi suplimentare ale fluxurilor de combustibili.
Reacția autorităților europene la noile riscuri energetice
După o reuniune virtuală a miniștrilor energiei din statele membre, Comisarul European pentru Energie, Dan Jorgensen, a anunțat că UE analizează reaplicarea unor măsuri de criză, precum plafonarea tarifelor de rețea și limitarea taxelor pe energie electrică, pentru a limita impactul creșterii spectrului de penurie. „Nu știm cât va dura această criză. Și, întrucât nu știm cât de gravă va fi, pregătim, de asemenea, diferite oportunități și posibilități care seamănă mai mult cu cele folosite în 2022”, a spus oficialul european.
Jorgensen a făcut apel la guvernele membre să acționeze în mod coordonat și să evite luarea unor măsuri care ar putea duce la creșterea consumului de combustibil, subliniind importanța solidarității europene în fața acestor provocări. În cadrul discursului, el a recomandat reducerea consumului de petrol și gaze, în special în sectorul transporturilor, pentru a face față eventualelor perturbări prelungite ale aprovizionării.
Impactul conflictului din Iran asupra piețelor de energie
Războiul din Iran a fost evidențiat de oficialii europeni drept un factor major de instabilitate. Dan Jorgensen a declarat că, chiar dacă războiul ar înceta mâine, consecințele asupra infrastructurii energetice din regiune vor continua să genereze efecte pe termen lung. Prețurile la gaz în Europa au crescut cu peste 70% de la începutul conflictului dintre SUA și Iran, iar specialiștii avertizează că infrastructura din zonă a fost grav afectată.
De altfel, Europa se află într-o poziție sensibilă în privința asigurării combustibililor importanți, fiind dependentă de surse din afara regiunii pentru importuri majore. În timp ce aprovizionarea cu țiței și gaze naturale nu a fost încă afectată direct de închiderea Strâmtorii Ormuz, situația este considerată de experți ca fiind precar, iar riscul unor perturbări prelungite devine realitate, în contextul în care conflictul se prelungeste.
Situația combustibililor pentru avioane și propunerile UE
Un domeniu deosebit de vulnerabil pentru Europa rămâne combustibilul pentru avioane, considerat cel mai expus riscurilor în această perioadă. Potrivit unor surse din piață, ultimele incursiuni de kerosen din zona Strâmtorii Ormuz ar urma să ajungă în Europa până în jurul datei de 10 aprilie, dar creșterea prețurilor a depășit chiar și cea a țițeiului, ceea ce ridică semne de întrebare privind disponibilitatea pe termen scurt.
Specialiștii spun că, în condițiile actuale, stocurile europene de kerosen pot susține cererea până la trei luni, însă acestea ar putea ajunge într-un punct critic dacă fluxul de importuri va fi complet blocat sau dacă prețurile vor continua să crească vertiginos. În aceste condiții, riscul de penurie localizată crește, ceea ce ar putea duce la limitarea zborurilor și la creșteri de prețuri pentru consumatori.
Conducerea UE analizează măsuri precum reducerea consumului de combustibili fosili, dar oficialii avertizează că orice măsuri naționale susceptibile să limiteze libera circulație a produselor petroliere ar putea avea consecințe negative și la nivelul întregii uniuni. În scrisoarea trimisă de Dan Jorgensen înainte de reuniune, se solicită guvernelor europene să amâne activitățile de întreținere ale rafinăriilor, pentru a evita perturbarea fluxurilor de aprovizionare.
Îngrijorări pe termen lung și măsuri preventive
Temerile legate de o criză energetică de durată lungă sunt tot mai frecvente în rândul experților și oficialilor europeni. Războiul din Iran, precum și instabilitatea generalizată din Orientul Mijlociu, refac eforturi pentru crearea unor planuri de urgență care să reducă vulnerabilitatea Europei în fața acestor riscuri.
Între timp, Uniunea Europeană explorează și alternative de aprovizionare, precum intensificarea utilizării biocombustibililor, precum și promovarea muncii de acasă în vederea reducerii cererii pe sektori critici. Cu toate acestea, șefii de la Bruxelles recunosc că situația este una volatilă și că pregătirile trebuie să fie solide pentru orice scenariu, inclusiv pentru eventualitatea unor restricții sau penurii prelungite.
Deocamdată, statele membre preferă metodele de reducere voluntară a consumului, evitând măsurile dure din anii ’70, precum raționalizarea combustibilului sau zilele fără mașini. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri proactive vor fi suficiente pentru a evita o criză energetică severă în anii ce urmează.
