Consiliul Local Sector 6 a aprobat, recent, un proiect prin care se vrea interzicerea funcționării sălilor de jocuri de noroc în această zonă administrativ-teritorială a Capitalei. Decizia finală va fi adoptată de către Consiliul General al Municipiului București, însă măsura, dacă va fi implementată, va avea un impact semnificativ asupra peisajului jocurilor de noroc din zonă. Excepție fac loteriile tradiționale și pariurile sportive, pentru care autorizațiile vor rămâne valabile.
Sălile de jocuri de noroc, la final de activitate
Potrivit hotărârii adoptate de consiliu, toate sălile de jocuri existente vor fi închise odată cu expirarea autorizațiilor de funcționare, primele urmând a-și înceta activitatea până la sfârșitul lunii martie 2026. Autoritățile locale justifică această decizie ca fiind o măsură de protecție socială, menită să reducă efectele negative ale dependenței de jocurile de noroc asupra comunității.
Este o primă victorie pentru cei care susțin că dependența de păcănele și alte forme de jocuri de noroc au generat probleme sociale importante în ultimele decenii. Potrivit unor surse din cadrul Primăriei Sector 6, măsura vine ca urmare a unei analize aprofundate asupra impactului acestor activități asupra sănătății și siguranței populației.
Reacția orașelor din jur: o tendință în creștere
Decizia de a bloca sau restricționa funcționarea sălilor de jocuri de noroc nu este singulară în România. În orașele din jurul Capitalei, situația este similară: mai multe primării au decis deja sau urmează să aplice măsuri restrictive.
Vaslui, oraș cu aproximativ 60 de săli de jocuri și peste 400 de aparate de tip slot-machine, a votat recent interzicerea funcționării acestor locații, cu excepția loteriilor și a pariurilor sportive. Consiliul Local de acolo consideră că măsura este esențială pentru protejarea cetățenilor de riscurile sociale tot mai mari generate de acest fenomen.
În Bacău, primarul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu a declarat că va supune votului o interdicție similară, după ce autorizațiile existente vor expira, iar consultările cu locuitorii vor arăta suportul comunității pentru această inițiativă. În Slatina, primarul Mario De Mezzo intenționează să propună o hotărâre de Consiliu Local pentru eliminarea treptată a locurilor în care se desfășoară jocuri de noroc, odată ce autorizările vor deveni inactive.
Alte orașe precum Ploiești, Brăila, Petroșani, Râșnov, Miercurea-Ciuc, Târgoviște, Roman, Piatra-Neamț sau Drăgășani analizează activ măsuri similare, vizând reducerea prezenței acestor centre în spațiile urbane, în special în zonele cu trafic intens sau apropiate de instituții de învățământ .
Aspecte legislative și autonomia administrative
Măsurile locale sunt posibile în contextul unor modificări legislative recente. O ordonanță de urgență, instituită în cadrul reformei administrației, permite autorităților locale să emită autorizații de funcționare pentru sălile de jocuri de noroc, pe lângă licența națională, în funcție de prioritățile de dezvoltare și protecție socială ale fiecărei zone. Astfel, primarii pot aproba sau respinge solicitările operatorilor, stabilind și zonele în care astfel de activități pot avea loc, implementând în același timp taxe locale în funcție de suprafața spațiului.
Această descentralizare a permis primăriilor un control mai mare asupra situației, deși deciziile defintive rămân în sarcina forurilor superioare, precum Consiliul General. Decizia de a restricționa sau interzice sălile de jocuri de noroc devine astfel un instrument de protecție socială, dar și o chestiune de prioritizare în dezvoltarea urbană.
Inițiativele locale, o reacție la problema dependenței
Fiecare primar pare să aibă propriile motive, dar toți converg către ideea că jocurile de noroc au devenit o problemă socială majoră în comunitățile lor. În Brăila, primarul Viorel Marian Dragomir afirmă că va propune nedeschiderea noilor locații, considerând măsura „în interesul majorității”. La rândul său, Horia Motrescu, edilul din Râșnov, intenționează să elimine treptat centrele de jocuri, consultând și opinia publică pentru a determina cele mai bune soluții.
Târgoviște, de exemplu, plănuiește să interzică funcționarea acestor locații la parterul blocurilor și în apropierea școlilor sau spitalelor, stabilind o taxă pentru autorizările rămase valabile. Alte orașe, precum Roman sau Piatra-Neamț, merg chiar mai departe, intenționând să continue pe această cale, iar Drăgășani se pregătește să devină al doilea oraș din regiune liber de păcănele.
În timp ce discuțiile despre limitarea acestui fenomen continuă, autoritățile locale își reafirmă intenția de a proteja comunitățile de riscurile sociale și de a crea spații urbane mai sigure și mai sănătoase, bazate pe prioritizarea interesului public. Rămâne de văzut dacă deciziile locale vor fi susținute și de autoritățile centrale, în contextul unei abordări tot mai ferme în lupta cu dependența de jocuri de noroc.
