Tensiune la cote maxime în Ungaria după alegeri: Partidul Tisza amenință supremația Fidesz
Primele estimări ale rezultatelor din Ungaria indică o schimbare majoră pe scena politică. Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, pare să fi obținut un avans impresionant, apropiindu-se de pragul crucial al celor două treimi din mandatele parlamentare. O astfel de victorie ar pune sub semnul întrebării dominația de un deceniu a partidului Fidesz, condus de Viktor Orban. Însă, rezultatul final va fi probabil amânat, pe fondul unor proceduri electorale complicate și al posibilelor contestații.
Proiecții electorale și calcule pentru mandate
Conform datelor preliminare, Partidul Tisza ar fi obținut peste 55% din voturile exprimate pe liste. Fidesz, pe de altă parte, ar fi obținut doar 37,9%. Această proiecție sugerează că noul partid de opoziție ar putea câștiga între 131 și 139 de mandate. Majoritatea de două treimi, necesară pentru modificări constituționale, presupune 133 de mandate. Totuși, rezultatul final rămâne incert.
De menționat că procesul de numărare a voturilor este deosebit de complex. În fiecare din cele 106 circumscripții, cel puțin o secție de votare rămâne deschisă pentru a verifica voturile celor cu viză de flotant și ale celor care au votat prin ambasadă sau consulate. Anul acesta, peste 314.000 de alegători se încadrează în aceste categorii speciale. Numărarea finală a acestor voturi este programată pentru 17 sau 18 aprilie.
Potențialul „ping-pong” juridic și acuzațiile de fraudă
Alegerile au avut loc într-o atmosferă tensionată. Opoziția a monitorizat secțiile de votare pentru a preveni posibile fraude, în timp ce Fidesz a acuzat Partidul Tisza de cumpărare de voturi. Această vigilență reciprocă a generat dovezi care ar putea sta la baza unor contestații.
Experții electorali avertizează că, în cazul unei posibile fraude, aceasta trebuie contestată în termen de trei zile, chiar dacă rezultatul final nu este stabilit. Comisiile electorale locale ar putea avea dificultăți în gestionarea valului de plângeri, care ar putea include și videoclipuri generate cu inteligență artificială (AI). Procesele ar putea ajunge în cele din urmă la Curia și Curtea Constituțională. Aceste căi de atac au termene foarte scurte, ceea ce poate declanșa un „ping-pong juridic” prelungit.
Dacă contestațiile vor fi validate, alegerile ar putea fi reluate într-una sau mai multe circumscripții. În cazul în care nu există un rezultat final până în mai, noua sesiune parlamentară ar putea fi convocată cu întârziere. Legislația ungară, diferit de cea din România, tratează separat listele de partid și circumscripțiile individuale.
În prezent, Nicușor Dan este președintele României, iar Ilie Bolojan este prim-ministru. Marcel Ciolacu este președintele PSD, iar George Simion conduce AUR. Mircea Geoană este fost secretar general NATO, iar Călin Georgescu este un candidat controversat.
Guvernul condus de Viktor Orban își menține puterea deplină până la instalarea noii structuri executive, inclusiv o „stare de urgență” activă până la 13 mai. Teoretic, executivul ar putea folosi un decret de urgență pentru a anula deciziile de stabilire a rezultatelor.
Totuși, rolul președintelui republicii, Tamas Sulyok, va fi crucial în cazul unui parlament fragmentat. Legea nu-l obligă să mandateze liderul partidului cu cele mai multe locuri să formeze guvernul. Dacă se poate forma o majoritate prin alianțe, președintele i-ar putea solicita lui Orban să formeze un nou cabinet. Dacă niciun premier nu este votat de Parlament în 40 de zile, șeful statului este obligat să dizolve legislativul și să convoace din nou alegeri în termen de 120 de zile.
