România va trece în acest weekend la ora de vară, schimbare programată în noaptea de 28 spre 29 martie 2026. La ora 03:00, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora oficială va deveni 04:00. Aceasta înseamnă că ziua va avea în total 23 de ore, iar serile mai lungi și mai luminoase vor fi din nou parte din peisaj. Mutarea programului va rămâne în vigoare până în ultima duminică din octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. România continuă să adapteze ceasurile în ritmul Uniunii Europene, însă discuțiile despre beneficiile și riscurile acestui sistem sunt din ce în ce mai intense.
Ora de vară: o tradiție cu istorie complexă
În fiecare an, trecerea la ora de vară are loc în ultimul weekend din martie, în încercarea de a folosi mai eficient lumina naturală și de a economisi energie electrică. În 2026, aceasta se întâmplă în noaptea de sâmbătă spre duminică, când ora 03:00 va fi ajustată la 04:00. În tot acest proces, România își păstrează poziția în fusul orar al Europei de Est (EET), trecând la ora de vară a aceluiași fus orar, cunoscută sub acronimul EEST.
Trecerea la ora de vară reprezintă o tradiție care datează din secolul al XVIII-lea, dar a fost sistematizată mai ales în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economisire a resurselor. În România, schimbarea s-a făcut pentru prima dată în 1917, și de atunci a fost reluată și suspendată de mai multe ori, în funcție de contextul economic și politic. În prezent, măsura este încă utilizată, deși dezbaterile privind eficiența acesteia sunt tot mai intense pe plan european.
Implicații asupra sănătății și adaptabilitatea populației
Schimbarea orei de două ori pe an nu vine fără riscuri. Specialistul în somnologie Răzvan Lungu atrage atenția asupra faptului că mutarea de o oră poate perturba ritmurile interne ale organismului. „Trecerea la ora de vară poate fi resimțită mai dificil decât revenirea la ora de iarnă, din cauza pierderii unei ore de somn. Aceasta poate duce la oboseală, dificultăți de concentrare și probleme în trezire dimineața”, explică medicul.
Conform specialiștilor, adaptarea la noul orar primește un sprijin din partea unor măsuri simple. Lungu recomandă ajustarea treptată a programului de somn, cu câte 10-15 minute mai devreme în zilele anterioare schimbării, precum și expunerea intensificată la lumină naturală în timpul zilei. În plus, dacă starea de somnolență persistă, mici pauze de odihnă pe parcursul zilei pot ajuta la refacerea energiei.
Controverse și perspective asupra calendarului schimbărilor
Deși ora de vară a fost introdusă pentru motive de economie, beneficiile solide pentru societate sunt în continuare subiect de dezbatere. În Europa, mai mulți oficiali și experți susțin că sistemul poate fi eliminat, în condițiile în care experiența a arătat că efectele pe termen lung nu justifică neapărat avantajele economice. În 2018, Comisia Europeană a inițiat chiar o consultare publică pentru a evalua dacă această măsură trebuie păstrată sau nu, însă statele membre nu au ajuns la un acord, iar mecanismul continuă să fie aplicat.
România a ținut pasul cu evoluțiile din Europa, însă discuțiile privind menținerea sau eliminarea schimbărilor de orar pot aduce în viitor noi decizii. Până atunci, mutarea ceasurilor rămâne o rutină anuală, în timp ce unele voci avertizează asupra riscurilor pe termen lung, în special în ceea ce privește sănătatea populației. În contextul în care се apropie data în care trebuie să adaptăm ceasurile, specialiștii insistă pe importanța unei pregătiri corespunzătoare și pe menținerea rutinei, pentru a reduce perturbările organismului.
